Continut
Vazut de 81 ori |
Mii de ipoteze, mii de presupusuri
Venind din răsărit spre-ntinsele apusuri
Făcând o vâlvă mare: „De unde vine omul?"
Spre final nesigur i se Ă®ndreaptă tonul.
Oameni zis: Celebri - s-au ridicat pe rând
Făcând ca teoria ce le-a venit prin gând
Să fie cunoscută de-ntreaga omenire
Să fie dovedită prin fapte, prin trăire
Oricât de importante au fost toate acestea
Oricât de multă lume le-a Ă®nsuşit povestea
Fost-au un foc de paie cu flacără puţină
Nereuşind să facă cât de puţin lumină.
Există Ă®nsă-o Carte, o Carte-adevărată
Ce dăinuie din veacuri, e sfântă şi curată
Ea este Ă®ndreptarul, Ă®n ea găseşti povaţa
ĂŽn ea e Creatorul, originea, viaţa.
Prin ea descoperit-am cum Ă®nsuşi Dumnezeu
A hotărât odată trecând Ă®n planul Său
Să facem om din lut, să samene cu Noi
Şi-un sprijin potrivit Ă®n cazuri de nevoi.
Adică: „Femeia", fiinţa-ncântătoare
Ce-şi manifestă-n toate iubirea cu ardoare
Ce cuplu minunat, pereche potrivită
Femeia nu poate să fie-nlocuită!
Deşi prin ea păcatul găsit-a mai uşor
O cale fără piedici, spre dezastrul lor!
Femeia tot rămâne la locul ei de cinste
Primeşte şi dă sfaturi ca orişice părinte.
Femei cu nume mari au fost de la-nceput
Ca Sara, ca Estera, ca Ana şi ca Rut
Deşi ele trecut-au de mult Ă®n veşnicii
Rămas-au pentru noi mereu aceleaşi, vii.
ĂŽn „Era noastră" Ă®nsă e cazul minunat
Prin tânăra fecioară... Domnul Ă®ntruchipat
Ce splendidă lucrare, Marie mare eşti
Te cântă chiar şi Cerul prin cânturi Ă®ngereşti.
Femeile de astăzi au ce Ă®nvăţa
Modeluri sunt multe şi se pot urma
Trebuie voinţă, râvnă şi Ă®ndemn
Nimic uscăciune ci verdele lemn.
Nu moda, nu părul, nu haina să fie
Culoarea femeii ce-i dă măreţie
Ci cinstea, credinţa, nădejdea, iubirea
ĂŽn toate acestea să-şi vadă trăirea
Să-şi crească copii Ă®n spirit divin
Să aibe un cuget curat şi senin
Să-şi iubească soţul cum i se cuvine
Să fie exemplu la rău şi la bine.
Mai presus de toate ţinta ei supremă
Dumnezeu să-i fie şi viaţa eternă
Spre desăvârşire cugetul să-ndrepte
Şi-ntâlnirea sfântă cu drag s-o aştepte.,
De tânără eşti, primeşte ce-ţi spun
Nu fă multe staţii pe-al vieţii drum
Căci ochii te-ndeamnă mereu ca să stai
Nu le da crezare, goneşte spre Rai.
Celor mai Ă®n vârstă le-adresez un sfat
Fiţi mereu alături lângă-al vost' bărbat!
Nu poveşti sau basme să aveţi pe buze
Nu vorbiţi de alţii, astea nu sunt scuze.
Ci mereu îndemnuri, cuvinte potrivite
S-aveţi din belşug Ă®n cazuri ivite,
Să stingeţi focarul, s-ajutaţi la greu
Şi-n inima voastră să stea Dumnezeu.
Căutaţi ca-n toate s-aveţi gingăşie
Nu pe termen scurt, ci chiar pe vecie
Să luptaţi cu arma dragostei divine
Să doriţi Ă®n viaţă tot ce este bine.
Dorim ca femeia, „Femeie" să rămâie
Acest nume scump să-l poarte pe vecie
Să nu-l murdărească cu nimic nicicând
Nici printr-o vorbire, purtare sau gând!
Să nu uite Ă®nsă că dintr-o coastă este
Bărbatu-i este capul şi cel ce o iubeşte
Să-şi amintească-n toate de Creatorul său
Că nu-i un om oricare, ci Ă®nsuşi Dumnezeu.
Te rugăm Isuse să ai Ă®n vedere
Ca tot ce-i femeie să aibe putere
Să-şi poată păstra steagul tot mai sus
S-ajungă Ă®n ceruri, unde lacrimi nu-s.
Amin |
