Continut
Vazut de 106 ori |
Când meditez adânc la tot ce pare veste Imaginea-mi devine reală, fascinantă Şi orişice ştiinţă mi-ar demostra că este Rămâne ceva vag, nu-i ştire importantă!
Când gândul meu devine rob al ascultării Şi nu de orişicine, ci de al meu Isus Nimic nu-i pentru mine având semnul mirării! Ci descoperiri venite chiar de Sus.
Ce-ar putea să-mi spună un om ce studiază Un fenomen sau lucru făcut de cineva! Când simt că mi-L explică, idei Ă®mi sugerează Chiar Cel ce L-a creat să fie chiar aşa.
Nu-nşiruiri de astre şi galaxii măreţe Şi nici distanţe mari de ani lumină-n şir Nu vor avea menirea, pe noi să ne Ă®nveţe Ce este - Mântuirea-şi care-i al ei fir!
Din contră informaţii, mistere şi iluzii Cu cari ne bombardează ştiinţa zi de zi Crează Ă®ntre oameni o stare de confuzii Mulţi s-au speriat şi nu se pot trezi!
Cuvântul Sfânt e-acela ce-aduce limpezime Dar şi apropiere de Cel ce ne-a creat Citeşte-l, studiază-l Ă®n mare profunzime Şi vei primi răspunsuri, cum nici nu ai visat.
Primeşti Ă®nţelepciune de sus, adevărată Descoperiri măreţe şi tainice lucrări Apoi Ă®n starea asta rămâi... până odată Vei fi luat Ă®n ţara... Dincolo de Zări. Amin |