Am rupt, Isuse, pentru Tine
Din crângul vieţii înfrunzit,
Finici de dor şi de suspine,
Şi calea Ţi-am împodobit
Cu haina dragostei din mine,
Cu tot ce-am îndrăgit!

Am rupt din viaţa mea pribeagă
Atâtea ramuri la hotar,
Şi-am strâns din valea cea mai dragă
A viselor ce-n piept tresar,
Iubirea inimii întreagă,
Ca să Ţi-o dau în dar.

Am rupt şi ramuri înflorite
La margine, lângă poteci,
Le-am pus îh şiruri risipite,
Covor pe care Tu să treci,
Si fii, Isuse Preaslăvite,
încoronat pe veci.

Am rupt din flori de lăcrămioară,
Buchete pentru-al Tău alai,
Ca într-o zi de primăvară
Si simţi parfumul lor de rai,
Şi-atunci să vii la noi în ţară,
Şi Pacea să ne-o dai...