Continut
Vazut de 89 ori |
(Isaia 53) Cine a crezut ce se vestise Cine a ştiut ce Dumnezeu promise El a crescut ’naintea Lui Şi după placul Domnului Odraslă slabă şi bărbat Lăstar dintr-un pământ uscat N-avea frumuseţe, strălucire S-atragă Ă®nspre El privire Dispreţuit şi părăsit Cu suferinţa obişnuit OM al durerii se mai cheamă Şi noi nu L-am băgat Ă®n seamă Totuşi suferinţa ne-a purtat Durerea noastră a luat Şi noi am crezut că-I pedepsit Lovit de Dumnezeu, smerit Dar El, Isus ce-a fost dat Străpuns a fost pentru păcat Zdrobit pentru a noastră fărdelege Şi pus să reĂ®nnoiască orice lege Pedeapsa care dă pace Căzut-a peste EL. Nu zace Prin rana Lui creştini voi fiţi Prin rana Lui tămăduiţi Noi rătăceam ca nişte oi Dar Domnul ne-a adus Ă®napoi Asupra Lui căzu nelegiuire Cu toate că de sus avea sfinţire Şi când a fost El chinuit Nu a deschis gura, n-a vorbit Ca un miel e socotit Ce-l duci la măcelărit. A fost luat prin apăsare Dar cine de atunci a dat crezare? Cine-a crezut că e lovit de moarte Şi pus păcatul să ni-l poarte? Groapa sau mormântul spus ĂŽntre răi El a fost pus La un loc cu cel bogat Făr’ să fie vinovat Domnul a găsit aşa Suferinţa să I-o dea Dar, după ce jertfă-I dat Pentru orişice păcat Multe zile va trăi Lucrul sfânt va propăşi Va vedea ai Lui urmaşi Urmându-I pe sfinţii paşi Rodul muncii-Şi va vedea Şi atunci S-o Ă®nviora Suflete va transforma Păcatul va Ă®ndepărta De aceea partea Lui Este partea Domnului. Numărul Lui a fost pus La un loc cu cei de sus Pentru că El s-a rugat Pentru cel ce-i vinovat Pentru că viaţa Şi-a dat Pentru orişice păcat. |