Continut
Vazut de 113 ori |
Tinereţe, leagăn dulce,
care legeni omenirea,
Pîn' la tine nu-mi ajunge
nici condeiul, nici gîndirea.
Cine te-a trăit odată,
nimic n-are mai de preţ
decît dulcea amintire
a trecutei tale vieţi.
Nu e grai să poată spune,
nici condei să poată scrie,
tinereţe, tinereţe,
viaţa ta de poezie...
Viaţa ta – grădină sfĂ®ntă –
cu flori mii, Ă®n mii de feţe,
e fermecător de dulce,
tinereţe, tinereţe...
Tinereţe! O, ce dulce
e viaţa ta de vis,
cînd tu faci întotdeauna
ceea ce Isus a zis...
Cînd în ritmul cald al slovei
şi-n al notei picur dulce
tu slăveşti cu heruvimii
Jertfa sfĂ®ntă de pe cruce,
şi mireasma ta din suflet
– zări de sfinte dimineţe –
RăspĂ®ndeşte lumii pacea,
sfĂ®ntă eşti tu, tinereţe...
Şi nepreţuit de scumpă
eşti atuncea cĂ®nd Ă®ţi pui
focul dragostei la crucea
lui Isus şi-n slujba Lui.
CĂ®nd ĂŽl cĂ®nţi Ă®n mii de chipuri
şi-L slăveşti Ă®n mii de feţe,
ce-i mai dulce decît tine,
tinereţe, tinereţe?...
CĂ®nd ĂŽl cĂ®nţi cu glas de Ă®nger
şi-L Ă®nalţi mai sus de soare,
tinereţe, tinereţe,
cine te-ar întrece oare?...
Chip sublim cu raze sfinte,
ce străluce-n mii de feţe,
mult mai mult decĂ®t frumoasă...
tinereţe, tinereţe...
Tinereţe, viaţă sfĂ®ntă,
zi de vară, cer senin,
cînd însemn aceste rînduri,
cîte-n minte nu-mi mai vin?...
Cînd cîntam cu glas de înger
pe sub bolta de jugaştri,
cu mĂ®nuţe-mpreunate
şi cu ochii mici, albaştri,
străbăteam frunzişul verde,
floarea albă ca şi crinii,
şi cĂ®ntam pe cĂ®nd, din ramuri,
flori ningeau din crengi mălinii,
aninîndu-se ca roua,
Ă®n a mele bucle creţe...
... O! Viaţa ta cea dulce,
tinereţe, tinereţe...
Tinereţe, floarea vieţii,
roi de dulci şi mĂ®ndre clipe,
tu dai visului putere
şi dai gĂ®ndului aripe...
Tu m-ai Ă®nălţat Ă®ncetul, sus,
cu mult mai sus de stele...
... Tinereţe, tinereţe,
cuibul versurilor mele...
O, ce dulce şi senină e viaţa tinereţii
Atunci cĂ®nd StăpĂ®n Ă®i este
Domnul morţii şi al vieţii...
ĂŽnger sfĂ®nt, cu harfă dulce,
care cĂ®ntă-n mii de feţe,
E viaţa ta senină,
Tinereţe, tinereţe... |
