Continut
Vazut de 92 ori |
Păcatul cel mai răspândit e plafonarea Şi lucrul doar la jumătate dus Atunci când ţi se pune Ă®ntrebarea Şi când te mulţumeşte căutarea Cuvântului prea ieftin ca răspuns.
Păcatul nu-i atunci când faţa-i tristă Şi nici atunci când visele te dor Ci numai dac-o faptă altruistă o faci de mântuială Sau pentru nu ştiu care spectator.
Cumplit nu e când pierzi Ă®n mod total Ci numai să te joci că ai Ă®nvins Şi nu-i ruşine să te zbaţi sub val Şi nici să cazi Ă®n drumul tău spre mal Ci e păcat să fii un luptător pretins.
Un lucru nu-i destul să fie Ă®nceput Şi nici sfârşit aşa-ntr-o doară Un zâmbet dacă-i numai de-mprumut Iar bună-ziua sec şi abătut E ca un mucegai căzut peste cămară.
Eroul doar pe jumătate nu-i erou E doar un trădător de veşnicie Şi numai noul lustruit nu este nou Iar binele neterminat e rău Ca şi atunci când eşti bogat pe datorie.
La Dumnezeu nu merge cu trişare Şi nici cu sfinţi pe jumătate decăzuţi Ori aşteptarea este aşteptare Ori alergăm Ă®n alergare ĂŽn cerul Lui nu-i loc de prefăcuţi.
E timpul să ne plângă inima de dor E vremea să cântam cu toată gura Şi să trăim ca orice bun aşteptător Cu ochii pironiţi la răsărit de nor Iar El, venind, ne va plăti toată măsura. |