Continut
Vazut de 106 ori |
(Psalm 139)
O, Doamne numai Tu mă cercetezi
Şi de departe gândul mi-l pătrunzi
Şi când stau jos şi când mă scol Tu vezi
De ochii Tăi nimic nu poţi să-ascunzi.
Şi nu-mi ajunge bine un cuvânt
Pe buze, că deja l-ai auzit,
Tu, Doamne Dumnezeul meu cel sfânt
Din faţă şi din spate m-ai păzit.
Şi tot ce faci e-atât de minunat
Că de puterea mea e mai presus
Şi-atâtea ştii că m-am Ă®nspăimântat
Şi-o tainică dorinţă-n gând mi-am pus.
De Duhul Tău departe unde pot
Ca să mă duc şi unde voi fugi
De faţa Ta? - ĂŽn cer dacă socot
Că pot să fug şi-acolo Tu vei fi.
Şi printre morţi să fug de-aş Ă®ncerca
Şi-acolo, iată şi acolo eşti.
Cu-aripile de zori dac-aş zbura
La margine de mare - mă găseşti!
Iar noaptea de va sta în jurul meu,
Lumina-n întuneric s-o îmbrâci
Şi-acolo, Doamne, străluceşti mereu
Şi-acolo Ă®n lumină Te prefaci.
Dar nu Te-am cunoscut îndeajuns...
Când viaţa mea pe zile-o numărai.
De Tine trupul meu n-a fost ascuns
Şi trup n-aveam şi totusi mă vedeai
ĂŽn locul tainic unde-am fost făcut
Ca-n adâncimi de peşteri şi de vis
ĂŽn mod ciudat cu viaţă m-ai ţesut
Şi-n cartea Ta-nainte eram scris.
Şi câte gânduri, Doamne fir cu fir-
De-aş sta să număr nu s-ar termina,
Când mă trezesc cu Tine eu respir,
O, cât de nepătrunsă-i calea Ta!
Şi vino, Doamne să mă cercetezi
Pe-un drum greşit de sunt Tu să mi-o spui
Şi când stau jos şi când mă scol Tu vezi,
Cum Tu eşti, Doamne, nimeni altul nu-i...
Amin! |
