Mi-a mai rămas...

Mi-a mai rămas iubirea
cu rodul ei sfinţit
Să pot să uit durerea
si tot ce-am pătimit.

Mi-a mai rămas cântarea
ce-mi dă alin intern
Insufleţindu-mi gândul
spre tot ce e etern.

Mi-a mai rămas credinţa
ce-mi dă aripi spre cer
Şi îmi păzeşte paşii
de iad şi Lucifer.

Mi-a mai rămas căminul
unde trăiesc tihnit
Unde domneşte ruga
si cântul preaiubit.

Mi-a mai rămas răbdarea
ce îmi căleşte traiul
Ce-mi potoleşte duhul
şi inima şi graiul

Mi-a mai rămas şi Harul
mai mult ce să-mi doresc?
Decât s-alerg spre ţinta
şi viaţa să-mi sfinţesc.

Mi-a mai rămas tărie
de rugă şi slujire
Să pot privi în sus
spre Cer şi nemurire

Mi-a mai rămas doar Isus
şi asta mi-e de-ajuns
Să calc pe a Lui urme
e singurul RASPUNS.

gc/akron