Numai Harul...

Numai Harul Lui mă fericeşte
Dându-mi tihna mult râvnită
Sufletul mi-l primeneşte
Ş-l înviorează şi-l sfinţeşte
Şi-mi face trăirea însorită.

Numai Harul Lui mă ocroteşte
Când ispite bat la poarta vieţii
De căderile-n mocirlă mă fereşte
In faţa valurilor mă-ntăreşte
Şi îmi aduce elanul tinereţii.

Numai Harul Lui îmi sugerează
Să pun preţ pe stări divine
Pe valorile care durează
Şi de Cer nu-ndepărtează
Al Lui să fiu când Domnul vine.

Numai Harul Lui mă-nvaţă
Să mă desprind de-a lumii horă
Ce dulce este-a lui povaţă!!
Şi de mai este-o dimineaţă
Fiinţa-mi tot pe El imploră.

Si numai Harul mă păstrează
Pe cărările neprihănirii
Visul mi-l încununează
Viaţa mi-o înseninează
Parte să am de rodul răstignirii,

gc/August 2005