Continut
Vazut de 92 ori |
Cu toţi テョn rugi pe Domnul implorăm Iar deseori ne contopim テョn cテョnt, Dorinţa unanimă cred că este Ca toţi să fim o inimă şi-un gテョnd.
Ne adunăm mereu aici, ne bucurăm Şi cred că toţi avem acelaşi ţel, Se pune テョnsă テョntrebarea, Ne vom vedea oare cu toţii-n cer?
Toţi dorim a vedea slava De-aceeaşi dragoste am fost străpunşi, Toţi am fost chemaţi de Domnul, Dar oare toţi vom fi aleşi?
Ruga, cテョntul, talentul nostru, afirmat テ始 veşnicii de Domnul e apreciat Că sテョntem scrişi pe vr-un registru Ori ne intitulăm creştini, Ne dă drept la pomul vieţii, Oare nu ne amăgim?
Oare va テョngădui dreptatea ca omul efemer Ce-a nesocotit Cuvテョntul, să ajungă sus テョn cer?
Credinţa ce-o păstrăm テョn suflet, Ne-am テョntrebat vreodată ce-i? Nu cumva la mulţi de-aicea A devenit un obicei?
A crede numai că există, Aduce oare vre-un favor? Nu scrie oare テョn Scriptură: "Şi dracii cred şi se-nfior?"
Cテョt stăm aicea, viaţa sfテョntă, Pe chipuri măşti de credincioşi テ始 rest, tovarăşi cu păcatul Aduce oare vr-un folos?
Aşa creştini primi-va cerul? Putea-vor sta cu sfinţii sus Oare テョmpotriva lor martirii Nu vor avea nimic de spus?
テ始 zadar Scriptura scrie Sau テョncă nu am aflat Că テョn Ierusalimul cel nou, Nu va intra om テョntinat?
テ始trebări mi-am pus şi mie Şi tuturor ce ascultăm, Fraţilor, avem prilejul Acum ca să ne cercetăm.
テ始că mai avem prilejul Ce e rău să risipim, Acum cテョt ne テョngăduie timpul Căci mテョine va fi prea tテョrziu.
Să ne croim deci viaţa sfテョntă テ始 purtare şi-n priviri, Că noi nu luminăm Roma Cu şiraguri de martiri.
Astăzi nu mai sテョnt arene Pradă leilor să fim, Nu ne cere nimeni capul Domnul vrea sinceri să fim.
Căci daca n-om trăi ca sfinţii Cuvテョntul Sfテョnt n-om asculta テ始 cerul sus nu vom ajunge, Căci sテョngele martirilor ne-o acuza. |