Continut
Vazut de 116 ori |
Cﾃｮnd ajungi să-ţi fii tu singur o povară,
Cﾃｮnd dureri de ne-nţeles te-apasă greu,
Cﾃｮnd pe crengi sﾃｮnt numai flori de primăvară,
Iar ﾃｮn suflet frunze moarte cad mereu,
Cﾃｮnd spre tainice urzeli ce se destramă
Rătăceşti ca un pescar dezamăgit,
N-auzi tu un glas de Tată cum te cheamă,
N-auzi suspinul veănicei iubiri?
ﾃ始toarce-te la Domnul,
Aşa cum eşti, cu zdrenţe rupte şi poveri,
ﾃ始toarce-te la Domnul,
Un cuget nou şi-o altă inimă să-i ceri.
ﾃ始toarce-te la Domnul,
La pieptul Lui să ﾃｮnţelegi cﾃｮt te-a iubit,
Pe rănile eterne vei plﾃｮnge fericit,
ﾃ始toarce-te la Domnul, copile rătăcit...
Ca-ntr-un joc legﾃｮndu-ţi ochii cu-o năframă
Alergi să prinzi minciuna vreunui vis,
Dar opreşte-te din drum si-ţi vei da seama,
Paşii tăi se-ndreaptă-n goană spre abis.
ﾃ始 zadar priveşti năluca fericirii,
ﾃ始 zadar apuci cu pumnii amﾃｮndoi,
Vei plăti din nou tribut dezamăgirii,
Obosit, cu ochii plﾃｮnşi, cu pumnii goi.
Nu mai sta, ci-ntoarce-te azi cu grăbire,
Căci prin mila Lui, la El te va primi,
Obosit de a ta lungă rătăcire,
Pe-al Său braţ puternic te vei odihni,
Iar ﾃｮn ochi ﾃ四 vei privi si-ţi vei aduce,
Azi aminte că au plﾃｮns cﾃｮndva cu-amar,
Cﾃｮnd lovit de zeci de bice lﾃｮngă cruce,
Urca Domnul, pentru tine, la Calvar. |
