Continut
Vazut de 143 ori |
Nori de martori stau de veghe, mărturii născute-n chin
Unii-au mers-naintea noastră, alţii-n urma noastră vin.
Unii-au străbătut pe ruguri, alţii trupurile-şi frĂ®ng
CĂ®nd clopotniţele-n dăngăt de durere parcă plĂ®ng.
Martorii şi-au spus cuvĂ®ntul răspicat oriunde-au fost
Fie-a zi de sărbătoare, fie-n zi de negru post
Propovăduiau Ă®n taină sau pe metereze sus
Că din cer Dumnezeirea s-a-ntruchipat Ă®n Isus
El e azi CuvĂ®ntul nostru, Dumnezeu şi Duh şi Fiu
Au ştiut părinţii noştri, ştii şi tu şi eu o ştiu.
Că pe dealul din Golgota a fost ţintuit hain,
C-a murit senin ca cerul, c-a murit în greul chin.
Şi mai ştiu că, chinul groaznic L-a-ndurat doar pentru mine
Şi că El Nazarineanul a murit şi pentru tine
Şi triumfător şi falnic a-nviat pentru noi toţi
Cum mai stai Ă®n Ă®ntunerec, să-L tăgăduieşti mai poţi?
Nu auzi o simfonie... ? E cor de martori cîntînd,
Ştefan Ă®mproşcat cu pietre moare către cer privind.
N-ai simţit fiorul groazei, inima nu ţi-a sărit,
CĂ®nd Ă®n zăngănit de lanţuri, Petru moare chinuit?
Pavel, ah apostol Pavel, e icoana ne-ntrecută,
Viaţa lui nimic nu-ţi spune ? Moartea-i marturie mută?
Catacombele-n ruină, lanţuri , ruguri cenuşii;
Vor fi martorii cei groaznici vieţii tale-n veşnicii.
Dar dacă din durerea vremii inima nimic nu-ţi spune
MĂ®na ta Ă®ncearca-n taină streaşină la ochi a pune
Şi scrutează-un vĂ®rf de munte. Golgota se cheamă el,
Vezi trei cruci Ă®n Ă®ntunerec, vezi pe BlĂ®ndul Mieluşel ?
Nu auzi cum ritmic bate un ciocan în cuie lungi ?
Sfîntu-i sînge, vezi cum curge pe-ale crucii negre dungi?
Simţi durerea ce străbate fioros prin carnea Lui?
Simţi cun carnea-i se despica, pĂ®rĂ®ind sub rece cui?
Nu-i tablou, e zi trăită. Vifor care a trecut.
Stau adesea-n taina nopţii, mă-nfior şi plĂ®ng şi-ascult
Cum din groaznica durere şi din tăinuita moarte
S-a născut o mĂ®ntuire, care-n braţe să ne poarte,
Vrei o altă mărturie, ca să poţi şi tu să crezi?
Vrei din nou martiri pe ruguri, chinuiţi arzĂ®nd să-i vezi?
Sau mai vrei să-L vezi pe Isus slab Ă®n mĂ®na celor tari,
Ori sleit şi plin de sete, răstignit Ă®ntre tĂ®lhari?
Nu-L mai aştepta zadarnic, căci nu mai vine-n chip de om
Va veni pe nori cu slavă, ca Judecător şi Domn.
Lacrimi cu sudori de sĂ®nge, nu mai varsă-n Gheţimani.
ĂŽn genunchi Ă®n rugăciune pentru prieteni şi duşmani.
Zi de scumpă fericire pentru cei ce L-au primit
Va fi clipa-n care cerul cu pămintul s-a unit.
Iar Biserica Lui scumpă, sfĂ®ntă, albă şi curată,
CĂ®ntĂ®nd imnuri de slăvire către cer va fi-nălţată! |
