Continut
Vazut de 126 ori |
Tăbliţa pe care o citeşti pe unele porţi „CĂ‚INE RĂU” o cunoşti prea bine şi ştii ce măsuri trebuie să iei când un câine legat se aruncă asupra ta, atât cât Ă®i permite lanţul.
E bine de ştiut că Ă®n Biblie nu se spun lucruri frumoase despre câini; poate pentru că rasa lor orientală este rea, sau pentru că aleargă pe toate străzile flămânzi şi fără stăpâni. Câinii sunt ca oamenii: le merge rău când n-au alt stăpân decât pe sine. Pentru noi e mai bine când avem pe cineva, spre care ne putem ridica ochii. Iar cei care spun: "Nu mă interesez de nimeni şi nimeni nu se interesează de mine!", sunt nişte câini de cel mai rău soi.
Dar eu vreau să ţin o predică cu introducere, cuprins şi Ă®ncheiere, ca un adevărat pastor.
l. FEREŞTE-TE DE UN CĂ‚INE MURDAR, sau, după cum scrie Ă®n cartea veche, "Fereşte-te de cel nelegiuit, care iubeşte murdăria şi se tăvăleşte Ă®n ea." Câinii murdari Ă®ţi strică hainele şi te murdăresc, la fel cum sunt şi ei de murdari. Spune-mi cu cine te Ă®ntovărăşeşti, şi-ţi voi spune cine eşti. Dacă te Ă®nsoţeşti cu oameni josnici, vei fi vopsit cu aceeaşi pensulă şi vopsea, care Ă®i vopseşte pe ei. Oamenii nu prea fac deosebire. Dacă văd o pasăre zburând Ă®mpreună cu ciorile, cu care mănâncă şi-şi face cuibul, o numesc şi pe ea cioară. Şi 99 % au dreptate. Dacă te simţi bine Ă®ntr-un coteţ de câini şi dacă alergi mult Ă®mpreună cu câinii de vânătoare, nimeni nu te va socoti un mieluşel. Afară de asta: "Tovărăşia rea strică obiceiurile bune" sau, cum spune un alt proverb: "Cine se culcă Ă®mpreună cu câinii, se scoală plin de purici."
Ţine-te la zece paşi depărtare de un bolnav de friguri şi de un nelegiuit. Dacă o femeie bine Ă®mbrăcată zăreşte un câine ieşind dintr-o cloacă de bălegar şi se scutură, Ă®n timp ce aleargă spre dânsa, ea Ă®i fereşte calea cât poate de mult. Ce Ă®nvăţăm de aici? Când cineva e afumat şi Ă®mproaşcă Ă®n jurul său cuvinte murdare, atunci cu cât te fereşti mai mult de el, cu atât mai bine.
2. PĂZEŞTE-TE DE CĂ‚INII CARE MĂ‚RĂ‚IE. Sunt o mulţime de acest soi. De obicei, sunt mici, dar fac cu atât mai mare zgomot. Umblă neĂ®ncetat, gâfâind, să apuce ceva. BineĂ®nţeles, trebuie să lăsăm câinilor bucuria lor, căci Dumnezeu i-a creat astfel, Ă®ncât să latre şi să muşte. Dar eu vorbesc acum de câinii cu două picioare, pentru care nu găsesc asemenea scuză. Dumnezeu nu i-a făcut aşa. Diavolul şi inima lor răutăcioasă i-a făcut ceea ce sunt. Pentru ei, nimic nu este bine. Dacă pot, urlă, şi dacă nu pot urla, atunci stau lungiţi cu botul pe labe şi mârâie. Păziţi-vă de aşa oameni. Pe omul arţăgos, pornit spre mânie, să nu ţi-l faci prieten, căci tot atât de bine ai putea dormi pe un pat cu urzici sau ai putea purta un guler de viperă vie. Poate un asemenea om te doreşte ca prieten, tu Ă®nsă păzeşte-te de el. Dacă latră azi pe alţii, pentru o nimica toată, mâine va mârâi Ă®mpotriva ta fără nici un motiv. Nu-i da coteţ Ă®n curtea ta. Dacă vezi că un om are un caracter grosolan şi nu găseşte pentru nimeni cuvinte bune, vezi-ţi liniştit de drum şi ţine-te cât mai departe de el. Puştile Ă®ncărcate şi oamenii arţăgoşi sunt primejdioase. Ei n-au intenţii rele, dar se descarcă mai Ă®nainte de a-ţi da seama, şi-ţi produc pagube Ă®nainte de a te gândi. Este bine să te ţii cât mai afară din bătaia puştii. Ocoleşte gâlceava, chiar de ar trebui să faci un mare ocol. Mai bine să stai pe vârful a o duzină de cuie, decât să te legi de un vecin pornit la ceartă.
3. PĂZEŞTE-TE DE CĂ‚INII LINGUŞITORI. ĂŽţi sar Ă®n poală şi Ă®ntipăresc laba lor murdară pe hainele tale. Ei Ă®ţi sărută mâna şi te linguşesc, atât timp cât pot căpăta de la tine un ciolan, ca bărbatul, care spuse nevestei sale, o bucătăreasă: "Eu să te părăsesc pe tine, comoara mea iubită? Niciodată, cât timp vei avea un leu la ciorap." Când vorba e prea dulce, trebuie să ne temem că inima e amară. Dacă cineva te laudă Ă®n faţă, fii cu băgare de seamă, căci tot el este acela care te bârfeşte pe la spate. Dacă unul se osteneşte a te linguşi, să ştii că pentru asta aşteaptă răsplată din partea ta. Aceia care sunt atât de proşti şi se lasă linguşiţi de el trebuie să plătească un asemenea serviciu. Dacă cineva se apleacă, o face ca să ridice ceva, şi cine se Ă®njoseşte, pentru a te linguşi, o face pentru că vrea ceva de la tine. Politeţea multă este Ă®ntotdeauna suspectă. Voi, tinerilor, păziţi-vă de linguşitorii şireţi!
4. PĂZEŞTE-TE DE UN CĂ‚INE LACOM sau de un om care nu se mai satură. Cârtirea este molipsitoare; un singur nemulţumit ispiteşte pe alţii să se plângă. Nemulţumirea este un viciu. Lacomul este de multe ori şi necinstit. Dacă se prezintă ocazia, Ă®şi vâră repede lingura Ă®n borşul altora; oare de ce nu şi Ă®ntr-al tău? El este Ă®n stare să scoată un rând de piele de pe o cremene; curând Ă®i va veni pofta să tragă un rând de piele şi de pe tine, iar dacă nu eşti obişnuit la aşa ceva, ca un ţipar, atunci ţine-l pe jupuitorul de piei cât mai departe de trupul tău. Când cineva se laudă că nu are obiceiul să dăruiască, atunci spune-ţi: "Păzeşte-te de câini!" Un om darnic, un prieten binevoitor, te va ajuta să-ţi stăpâneşti egoismul, dar un om strângător, lacom, te va face să-ţi coşi un nasture Ă®n plus la buzunar. Câinii mâncăcioşi Ă®nghit tot ce capătă şi apoi se uită Ă®mprejur dacă mai pot Ă®nghiţi ceva; iar oamenii lacomi Ă®nghit casa şi curtea altuia şi apoi scotocesc pe unde mai este ceva de Ă®nghiţit. Felul acesta Ă®mi este nesuferit, atât la oameni cât şi la câini. Dacă unui om Ă®i place să vorbească mai mult de felul cum se poate câştiga şi economisi mai mulţi bani - atunci, mai bine să treacă Ă®n şleahta câinilor de vânătoare, care se ceartă pentru un cal mort. Nu se poate spune câtă pagubă sufletească produce zgârcitul semenilor săi şi cât de mult sunt de dispreţuit. Să fii muşcat de un câine turbat nu este mai mare rău, căci lăcomia de avere este o boală fără leac.
C.H. Spurgeon |