Continut
Vazut de 114 ori |
Viaţa creştină, credinţa, nădejdea şi istoria creştină, toate sunt ancorate ﾃｮn crucea lui Cristos şi ﾃｮn certitudinea ﾃｮnvierii Lui. Această realitate a ﾃｮnvierii constituie un punct central al creştinismului. Cu toate acestea, unii teologi şi academicieni nu consideră ﾃｮnvierea ca fiind un eveniment istoric dovedit. De ce? Nu există suficiente dovezi valabile pentru a crede că Isus a ﾃｮnviat cu-adevărat din morţi?
Din punctul de vedere al autorilor nou-testamentali, ﾃｮnvierea Domnului Isus reprezintă fundamentul Evangheliei şi al credinţei creştine. Fără minunea din dimineaţa Paştelui nu ar fi existat creştinismul. Isus ﾃｮnsuşi a legat calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu de ﾃｮnvierea Sa. ﾃ始 discuţiile cu duşmanii Săi, El a făcut o remarcă ciudată: "Stricaţi Templul acesta şi ﾃｮn trei zile ﾃｮl voi ridica!" (Ioan 2:19).
Apostolul Petru a confirmat ﾃｮn predica ţinută de Rusalii: "Pe Isus din Nazaret, dat ﾃｮn mﾃ｢inile voastre după sfatul hotărﾃ｢t şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorﾃ｢t prin mﾃ｢na celor fărădelege. Dar Dumnezeu L-a ﾃｮnviat, dezlegﾃ｢ndu-I legăturile morţii..." (Faptele Apostolilor 2:22-24). ﾃ始 urma acestui cuvﾃ｢nt al lui Petru, peste trei mii de suflete au crezut ﾃｮntr-o singură zi ﾃｮn Cristos cel ﾃｮnviat, ﾃｮn cea mai veche epistolă care mai există şi astăzi, trimisă unei biserici creştine, Pavel explică faptul că nădejdea creştinilor cu privire la viitor este strﾃ｢ns legată de ﾃｮnvierea lui Isus: "Căci, dacă noi credem că Isus a murit şi a ﾃｮnviat, credem şi că Dumnezeu va aduce ﾃｮnapoi ﾃｮmpreună cu Isus pe cei ce au adormit ﾃｮn El" (1 Tesaloniceni 4:14).
ﾃ始 continuare, apostolul argumentează că, de fapt, credinţa creştină n-ar mai avea nici un sens, ba chiar ar fi redusă la zero, dacă Isus nu ar fi ﾃｮnviat cu-adevărat. El explică bisericii din Corint: "Şi dacă n-a ﾃｮnviat Cristos, credinţa voastră este zadarnică; voi sunteţi ﾃｮncă ﾃｮn păcatele voastre" (1 Corinteni 15:17). Pentru Pavel, Isus era "dovedit cu putere că e Fiul lui Dumnezeu, prin ﾃｮnvierea morţilor" (Romani l:4).
Teologul englez Michael Ramsey pune lucrurile la punct: "Fără ﾃｮnviere nu există creştinism." De asemenea J.I. Packer accentuează importanţa strategică a ﾃｮnvierii lui Isus pentru credinţa şi teologia creştină: "Creştinătatea afirmă că evenimentele pascale sunt dovada că Isus este ﾃｮntr-adevăr Fiul lui Dumnezeu şi că ﾃｮnvăţătura Sa este de origine divină, ﾃｮn plus, ele confirmă puterea lui Isus de a acorda iertarea păcatelor, precum şi stăpﾃ｢nirea Sa actuală asupra universului: 'Toată puterea Mi-a fost dată ﾃｮn cer şi pe pămﾃ｢nt' (Matei 28:18). El va reveni ca Judecător, demonstrﾃ｢nd astfel puterea Sa ﾃｮn viaţa fiecărui om prin iertare şi ﾃｮnnoire, garantﾃ｢nd celui care crede ﾃｮnvierea ﾃｮn trup ﾃｮn lumea viitoare."
ﾃ始 schimb, Anthony Flew, un autor şi filozof ateu, respinge ﾃｮnvierea ca eveniment istoric, admiţﾃ｢nd totuşi că, ﾃｮn orice caz, creştinismul rezistă sau nu ﾃｮn funcţie de acest fapt. El recunoaşte definiţia nou-testamentală a ﾃｮnvierii ca fiind o "trezire fizică din moarte" şi susţine totodată că un credincios adevărat trebuie să creadă ﾃｮn ﾃｮnvierea ﾃｮn trup. El scrie: "O caracteristică deosebită a unui creştin adevărat constă ﾃｮn faptul că acesta acceptă ﾃｮnvierea ca pe un fapt care a avut realmente loc." ﾃｮn mod surprinzător, el recunoaşte şi că, dacă ﾃｮnvierea este adevărată, toate celelalte religii şi sisteme filozofice ar fi "complet false". Prin urmare, nu este de mirare că Biblia prezintă pe Cristos ca fiind singura cale de salvare, "ﾃｮn nimeni altul nu este mﾃ｢ntuire, căci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor ﾃｮn care trebuie să fim mﾃ｢ntuiţi" (Faptele Apostolilor 4:12).
Mormﾃ｢ntul gol
Există două dovezi ale ﾃｮnvierii lui Isus. Prima o reprezintă mormﾃ｢ntul gol, iar a doua constă ﾃｮn experienţele de după Paşti ale ucenicilor, cﾃ｢nd ei relatează că s-au ﾃｮntﾃ｢lnit cu Cel ﾃｮnviat.
Toate cele patru Evanghelii şi prima epistolă către corinteni sunt de acord că mormﾃ｢ntul lui Isus a fost gol la trei zile de la răstignire. Ucenicii au explicat lucrul acesta prin faptul că Isus a ﾃｮnviat ﾃｮn trup din morţi. Avocatul englez Sir Morman Anderson remarcă: "Realitatea de netăgăduit a mormﾃ｢ntului gol şi ﾃｮntﾃ｢lnirea absolut neaşteptată cu Domnul cel ﾃｮnviat, au fost cele două lucruri care - chiar dacă nu ﾃｮntotdeauna imediat - au transformat frica unor oameni ﾃｮn bucurie triumfătoare."
Criticii au formulat diferite ipoteze cu privire la mormﾃ｢ntul gol, care au fost mereu dezvoltate pe parcursul popularei "căutări a lui Isus cel istoric". Una dintre ele este cea a "mormﾃ｢ntului greşit" şi a fost avansată de Kirsopp Lake. El susţine că femeile, ﾃｮn semi-ﾃｮntunericul dimineţii de Paşti, s-ar fi dus la un alt mormﾃ｢nt; ele ar fi fost ﾃｮndrumate ﾃｮntr-acolo de către un tﾃ｢năr, pe care-l credeau a fi un ﾃｮnger: "Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul" (Matei 28:6). Femeile, iar mai tﾃ｢rziu şi ucenicii, s-ar fi dus la un alt mormﾃ｢nt, care era gol. De aceea ar fi anunţat ﾃｮn mod eronat că Isus a ﾃｮnviat.
Numai că ceva nu este ﾃｮn regulă la această teză. Autorităţile iudaice şi romane cunoşteau locul unde se afla mormﾃ｢ntul lui Iosif. Ele ar fi putut aşadar dovedi uşor că trupul lui Isus se mai afla ﾃｮncă ﾃｮnăuntru; astfel ar fi putut pune la punct afirmaţiile ucenicilor că Isus ar fi ﾃｮnviat din morţi.
Sir Anderson contrazice cu multă convingere teza mormﾃ｢ntului greşit: "De ce autorităţile nu au anihilat imediat rădăcinile acestei mişcări religioase periculoase? Ar fi fost suficient doar să arate trupul intrat ﾃｮn descompunere al Celui a cărui ﾃｮnviere era vestită cu atﾃ｢ta tărie."
Un alt argument adus ulterior ﾃｮmpotriva mormﾃ｢ntului gol este "teoria morţii aparente". Ea susţine că Isus fusese luat de pe cruce ﾃｮntr-o stare ﾃｮn care ﾃｮşi pierduse cunoştinţa, aşadar ﾃｮn realitate nu era mort.
Datorită umidităţii din mormﾃ｢nt, El nu a murit, ci s-a trezit doar din letargie. Ar trebui aşadar să credem că El a dat vălul din interior la o parte, a ﾃｮndepărtat piatra uriaşă ce cﾃ｢ntărea cﾃ｢teva tone, S-a strecurat pe lﾃ｢ngă străjerii care dormeau, alergﾃ｢nd apoi la ucenici pentru a-i convinge că a ﾃｮnviat din morţi.
O variantă a acestei teorii o reprezintă cea a "conspiraţiei Paştelui" - devenită cunoscută prin celebra carte scrisă de Hugh Schonfield ﾃｮn 1960. Potrivit acesteia, Isus Şi-ar fi pregătit ﾃｮn mod foarte minuţios "ﾃｮnvierea", ajutat fiind de Iosif din Arimatea. Pe cruce ar fi luat un drog puternic, care I-ar fi provocat o stare de inconştienţă.
ﾃ始 această stare creată artificial, ar fi fost luat de pe cruce de Iosif şi aşezat ﾃｮn mormﾃ｢nt, ﾃｮnsă o asemenea teorie fantezistă nu lămureşte cum au putut soldaţii romani, care erau experţi ﾃｮn privinţa ﾃｮngrozitoarelor proceduri de răstignire, să fie atﾃ｢t de uşor ﾃｮnşelaţi, ﾃｮncﾃ｢t să creadă că cel răstignit este ﾃｮntr-adevăr mort.
ﾃ始 afară de aceasta, Isus cel "reﾃｮnviat" astfel ar fi trebuit să moară, mai devreme sau mai tﾃ｢rziu, iar trupul Său să dispară, pentru a fi păstrat secretul conspiraţiei.
Apariţiile Celui ﾃｮnviat
ﾃ始tﾃ｢lnirile de după Paste ale lui Isus cu ucenicii Săi şi cu alţi credincioşi oferă alte dovezi importante ale ﾃｮnvierii. Ele explică ﾃｮn mod lămurit ce s-a ﾃｮntﾃ｢mplat cu trupul lui Isus: a fost ﾃｮnviat din morţi prin puterea lui Dumnezeu. Chiar şi istoricii şi teologii cei mai radicali şi sceptici cred că cercetarea istorică dovedeşte cﾃ｢t de convinşi erau ucenicii de faptul că văzuseră ﾃｮntr-adevăr pe Domnul lor cel ﾃｮnviat. Astfel că mărturia unanimă a apostolilor coincide cu ceea ce relataseră martorii oculari.
Cu toate acestea, respectivii cercetători critici nu sunt dispuşi să admită că Isus a ﾃｮnviat ﾃｮntr-adevăr din morţi. Ei preferă să dea alte explicaţii pentru "experienţa pascală" subiectivă şi colectivă a ucenicilor. Un exemplu este acela al episcopului James A. Pike, care, la scurt timp după moartea fiului său, a ﾃｮnceput să practice spiritismul, susţinﾃ｢nd că vorbeşte cu morţii, ﾃｮn cartea intitulată "Cealaltă faţă: o relatare a experienţelor mele ﾃｮn legătură cu fenomenele psihice", el descrie ﾃｮntﾃ｢mplările prin care a trecut şi afirmă că ucenicii ar fi avut parte de anumite ﾃｮntﾃ｢lniri şi experienţe care le-ar fi schimbat viaţa. El ﾃｮncearcă să le interpreteze ca pe o alternativă la o ﾃｮnviere fizică a Mﾃ｢ntuitorului. Conform "teoriei ﾃｮnvierii spirituale" emise de Pike, trupul lui Isus nu ar fi ﾃｮnviat, ci doar duhul Său ar fi părăsit trupul şi apoi ar fi apărut ﾃｮn faţa ucenicilor ca fantomă. Spiritiştii, dar şi mulţi teologi liberali şi laici, se agaţă mult de o asemenea ipoteză.
Numai că teoria spiritistă nu concordă cu ceea ce Isus le-a spus clar ucenicilor Săi. Cﾃ｢nd Cel ﾃｮnviat a apărut ﾃｮn faţa ucenicilor adunaţi ﾃｮn camera de sus, ei s-au speriat fiindcă au crezut că văd o fantomă. Isus i-a liniştit, spunﾃ｢ndu-le: "Uitaţi-vă la mﾃ｢inile şi la picioarele Mele, Eu sunt. Pipăiţi-le şi vedeţi: un duh nu are nici carne, nici oase cum vedeţi că am Eu" (Luca 24:39). Teza lui Pike nu oferă nici o explicaţie cu privire la lipsa trupului mort din mormﾃ｢nt şi nici nu ţine cont de faptul că cuvﾃ｢ntul grecesc pentru "ﾃｮnviere" se referă ﾃｮn mod expres la un trup ﾃｮnviat şi nicidecum la spiritul care părăseşte trupul un- ui mort.
O teorie naturalist-psihologică la care se face referire adesea, pentru a explica experienţele ucenicilor cu privire la ﾃｮnviere, este "teoria halucinaţiei". Halucinaţiile sunt limitate aproape exclusiv la anumite tipuri psihologice şi sunt absolut subiective. Este imposibil ca 500 de persoane aflate ﾃｮntr-un singur loc să aibă halucinaţii colective (1 Corinteni 15:6) şi ca alţi oameni cu alte prilejuri să fie victimele aceloraşi proiecţii imaginare (Marcu 16:12-13; Luca 24:36-43; Ioan 20:26-29; Matei 28:16-20).
Relatările unor astfel de experienţe nu prezintă nişte impresii subiective, ci anumite fapte obiective. De asemenea lipsesc condiţiile psihologice pentru producerea halucinaţiilor acestor oameni. Nici chiar Saul, pe drumul spre Damasc, nu era un candidat ideal pentru a avea halucinaţii cu privire la Cristos cel ﾃｮnviat, ﾃｮn plus, ﾃｮntreruperea bruscă la toţi ucenicii a acestor apariţii ale Celui ﾃｮnviat dovedeşte limpede că nu este vorba de halucinaţii.
Siguranţa creştinului
Dacă examinăm evenimentele pascale, atunci ﾃｮnvierea lui Isus este singura explicaţie plauzibilă pentru mormﾃ｢ntul gol, pentru mărturia ucenicilor cu privire la apariţiile ulterioare ale lui Cristos, pentru transformarea apostolilor, pocăinţa a mii de persoane ﾃｮn ziua de Rusalii şi răspﾃ｢ndirea Evangheliei ﾃｮn ﾃｮntreaga lume. W. Pannen-berg scrie ﾃｮn acest sens: "Apariţiile de după ﾃｮnviere nu pot fi explicate pe baza credinţei ﾃｮn ﾃｮnviere a ucenicilor; dimpotrivă, credinţa ucenicilor se explică prin apariţiile Domnului."
Noi, ca şi creştini, nu avem numai siguranţa că Isus a ﾃｮnviat din morţi, ci, ﾃｮntrucﾃ｢t El este viu, avem şi nădejdea că şi noi vom fi ﾃｮnviaţi. Viaţa noastră veşnică depinde de faptul că Isus a murit şi a ﾃｮnviat. Credinţa noastră nu se bazează pe o iluzie, ci pe o certitudine istorică şi spirituală.
J.J.
Autorul articolului de faţă, Joe Jerus, este de 25 de ani capelan universitar. ﾃ始 prezent este docent la Colegiul Universităţii de Stat. |
