Continut
Vazut de 206 ori |
entru moment, să lăsăm deoparte aspectul exterior - chiar dacă el este atﾃ｢t de important ﾃｮntre tineri. Noi dorim ﾃｮnsă mai mult. Ne interesează o potrivire, o armonizare pe tărﾃ｢m sufletesc. Unele principii de bază ne vor fi de folos să abordăm problema.
Ambele situaţii sunt de fapt posibile: doi oameni foarte deosebiţi, chiar opuşi, se pot completa ﾃｮn mod armonios, ﾃｮn timp ce alţi doi oameni - tot nişte firi opuse - nu se ﾃｮnţeleg deloc. Sau există parteneri asemănători, care trăiesc ﾃｮn armonie, ﾃｮn timp ce alţi doi oameni, apropiaţi ca şi caractere, găsesc că acest lucru ﾃｮi frustrează. Cum poate fi explicat acest lucru?
ﾃ始 mod evident, ﾃｮncercarea de a uni doi oameni pe baza unor scheme psihologice eşuează din start. Nu există nici o reţetă general valabilă. Ceea ce noi considerăm a fi o armonie, o potrivire sufletească, depinde mai degrabă de felul ﾃｮn care abordăm o prietenie şi o ﾃｮntreţinem.
Dacă este vorba de o prietenie care are ca scop căsătoria, atunci natura, felul, temperamentul celuilalt trebuie să acţioneze efectiv ﾃｮn mod simpatic şi plăcut. Dacă o anumită persoană are un caracter care, după un timp, te calcă pe nervi, atunci ﾃｮn mod natural este blocată o relaţie mai profundă, şi trebuie ţinut cont de acest lucru; lucru valabil chiar dacă celălalt are o ﾃｮnfăţişare cu adevărat plăcută.
Din nefericire, ﾃｮn cadrul alegerii partenerului, acest principiu este adesea ﾃｮmpins ﾃｮntr-un plan inferior. Este ignorată raţiunea pentru simplul fapt că cineva este atﾃ｢t de fascinat de trupul celuilalt. Dar atenţie! ﾃ始 clipa ﾃｮn care astfel de parteneri s-au căsătorit şi s-au obişnuit cu ﾃｮnfăţişarea partenerului şi cu atracţia trupească, caracterul şi temperamentul celuilalt vor ieşi cu siguranţă iarăşi ﾃｮn prim plan. Atunci "călcatul reciproc pe nervi" va creşte ﾃｮntr-o asemenea măsură ﾃｮncﾃ｢t ﾃｮnsuşirile exterioare, care anterior fuseseră admirate, au dintr-o dată un efect negativ.
Sentimente diferite
Bineﾃｮnţeles că este bine să se ştie ce ﾃｮnclinaţii are celălalt, ﾃｮnsă eu pun prea puţin preţ pe ﾃｮncercarea de a consulta diverse constelaţii psihologice pentru a afla dacă există o potrivire ﾃｮntre două persoane. De exemplu, un tip sanguin se potriveşte mai bine cu unul coleric sau cu unul melancolic? Sau o persoană introvertită se potriveşte mai bine cu una extravertită sau tot cu una introvertită?
Ceea ce noi percepem ca fiind o "potrivire lăuntrică", depinde mai ales de aptitudinile sufleteşti de care am vorbit deja.
Chiar un om care percepe multe lucruri altfel decﾃ｢t noi, ne oferă posibilitatea de a ne lărgi propriul orizont, ﾃｮnvăţﾃ｢nd să-l ﾃｮnţelegem tot mai bine.
Pentru a ne putea ﾃｮnchipui mai bine această situaţie, să numim unul din tipurile de caracter ca fiind cel emoţional vertical, iar pe celălalt emoţional orizontal.
Oamenii tipului orizontal sunt orientaţi mai mult spre ﾃｮnainte. Ei abordează prezentul ﾃｮntr-un mod realist, gﾃ｢ndesc la viitor, sunt practici, lucizi, obiectivi, hotărﾃ｢ţi, ﾃｮn schimb, au puţin interes şi ﾃｮnţelegere pentru procesele lăuntrice mai profunde, pentru analize ale personalităţii sau experienţe de comuniune valoroase. Ei abia dacă sunt romantici şi din această cauză trec drept reci, ﾃｮnchişi sau distanţi.
Sensibilitatea lor este de fapt la fel de mare ca cea a tipului vertical, ﾃｮnsă este dispusă altfel, fiind ﾃｮndreptată mai degrabă către latura practică a vieţii.
Dimpotrivă, persoana cu o emotivitate de tip vertical are o trăire sentimentală profundă. "Senzorii" săi lăuntrici captează cele mai diferite semnale (fără ﾃｮnsă a le putea ﾃｮntotdeauna ﾃｮnţelege sau interpreta ﾃｮn mod corect).
Pentru el este de neconceput un mod de viaţă superficial, ca şi o relaţie bazată numai pe o comuniune practică, lucidă. El cunoaşte profunzimile sufleteşti ale unui om, chiar dacă el ﾃｮnsuşi nu reuşeşte să le sondeze prea bine pe ale sale. Cu toate acestea, pune mereu ﾃｮn discuţie modul său de a fi şi de a acţiona, ﾃｮşi analizează propriul punct de vedere, iubeşte semnalele delicate şi subtile de ﾃｮnţelegere, ﾃｮncercﾃ｢nd totodată să ﾃｮncadreze o situaţie mai degrabă intuitiv decﾃ｢t logic. Simte nevoia unui schimb profund de idei, să pătrundă ﾃｮn universul trăirilor celuilalt, avﾃ｢nd totodată şi ﾃｮnclinaţia spre romantism şi visare, dar şi către tensiuni sufleteşti.
Sensibilitatea acestui tip este ﾃｮndreptată spre profunzimi (sau şi spre "ﾃｮnălţimi spirituale").
Ce se ﾃｮntﾃ｢mplă cﾃ｢nd se căsătoresc doi oameni similari din punct de vedere emoţional?
ﾃ始 cazul a două persoane emoţional verticale
Acestea pot foarte bine să aibă parte de o armonie lăuntrică profundă, ﾃｮnsă persistă riscul ca ele să se ﾃｮnvﾃ｢rtă tot mai mult ﾃｮn jurul lor şi să fie orbite reciproc ﾃｮn privinţa realităţii cotidiene. Astfel orientaţi, cei doi vor ﾃｮntﾃ｢mpina greutăţi crescﾃ｢nde ﾃｮn confruntarea cu viaţa sănătoasă, practică şi ca urmare se vor ivi frecuşuri ﾃｮntre ei şi se vor ﾃｮndepărta tot mai mult unul de celălalt. Se vor ﾃｮnvinovăţi reciproc, eventual se vor sătura definitiv de "profunzimile sufleteşti" ale celuilalt, care adeseori sunt la fel de ﾃｮncărcate de tensiune şi confuze ca cele proprii.
După cum deci ne dăm seama, o relaţie ﾃｮn care potrivirea sufletească este deosebit de bine conturată, poate fi armonioasă, dar poate da naştere şi la dezacorduri mergﾃ｢nd pﾃ｢nă la respingere.
ﾃ始 cazul a două persoane emoţional orizontale
Şi acestea se pot potrivi ﾃｮn multe lucruri pentru ca astfel să pună cﾃ｢te ceva pe picioare. ﾃ始să la ei persistă pericolul ca relaţia lor să degenereze ﾃｮntr-o companie la masă şi ﾃｮn pat - fără vreo profunzime sufletească sau vreun zbor spiritual ﾃｮnalt. Acelaşi lucru este valabil şi aici: legătura dintre două tipuri asemănătoare poate fi atﾃ｢t armonioasă, cﾃ｢t şi foarte superficială, banalizﾃ｢ndu-se şi ducﾃ｢nd pﾃ｢nă la ﾃｮnstrăinare.
ﾃ始 cazul a două persoane emoţional diferite
Cea mai mare şansă a unei asemenea legături se află ﾃｮn valoroasa şi importanta lărgire a orizontului, care este modelatoare de personalitate şi pe care amﾃ｢ndoi partenerii o pot experimenta, deoarece sensibilitatea celuilalt este atﾃ｢t de diferită de cea proprie. ﾃ始 acest scop este foarte important a-l asculta cu atenţie pe interlocutor, a-l apropia, a ﾃｮnvăţa să-l ﾃｮnţelegi şi să-l respecţi, ﾃｮn felul acesta legătura devine ﾃｮntr-adevăr o relaţie armonioasă.
Cu timpul, unul din cei doi va profita de natura practică, realistă a partenerului şi va ﾃｮnvăţa să găsească soluţii la care nu ar fi ajuns niciodată singur.
Celălalt, la rﾃ｢ndul lui, poate conferi mai multă profunzime şi o mai bună calitate sensibilităţii sale sufleteşti, ﾃｮmpărtăşind partenerului sentimentele şi gﾃ｢ndurile sale şi exersﾃ｢nd ﾃｮn ﾃｮncercarea de a-l ﾃｮnţelege.
Experienţa arată că cele mai mari greutăţi apar atunci cﾃ｢nd partenerul mai sensibil nu este luat ﾃｮn serios sau nu se simte ﾃｮnţeles de către cel mai raţional, ﾃｮn "profunzimea sa sufletească" el se simte singur şi, mai ales, aşteaptă ﾃｮn zadar să afle aceeaşi profunzime şi la celălalt. Partenerul mai raţional poate căpăta, prin discuţia comună, mai multă ﾃｮnţelegere pentru celălalt, cu toate acestea nu va sesiza niciodată pe deplin "profunzimea" acestuia.
De aceea este determinant aspectul că o persoană emoţional verticală devine ﾃｮntotdeauna conştientă că ceea ce pe ea o mişcă profund, nu va fi perceput cu aceeaşi intensitate de către partener. Ea nu poate decﾃ｢t să spere că celălalt va ﾃｮncerca s-o ﾃｮnţeleagă. Speranţele şi aşteptările false ﾃｮn acest sens au un efect distrugător asupra relaţiei respective.
Persoana emoţional orizontală, pe de altă parte, se va simţi repede suprasolicitată cﾃ｢nd va fi vorba de anumite discuţii "angajante" şi "profunde". Ca persoană avﾃ｢nd cu totul alte simţiri, ea se va putea considera ca fiind respinsă sau exclusă.
La ce ne ajută aceste gﾃ｢nduri ﾃｮn viaţa noastră personală? Cred că ﾃｮn privinţa alegerii partenerului -atﾃ｢t ﾃｮn cadrul contrastelor extreme, cﾃ｢t şi al unei asemănări prea mari - este foarte oportună prudenţa; ba chiar ar fi indicată evitarea aprofundării unei relaţii ﾃｮn general. Am constatat că ﾃｮn cazul contrastelor prea puternice, acestea pot reprezenta o provocare mult prea gravă pentru individ şi există riscul de a nu ajunge niciodată la o ﾃｮnţelegere reciprocă reală. Prea marea asemănare, dimpotrivă, ascunde tendinţa unei respingeri lăuntrice şi poate duce la o superficialitate supărătoare, fiindcă lipsesc completarea şi tensiunea necesare, care reprezintă amﾃ｢ndouă un imbold spre ﾃｮnvăţare şi creştere.
Walter Nitsche |
