Continut
Vazut de 160 ori |
Deja de o oră Ă®ntreagă se uită M`gogo pe fereastra farmaciei. Daudi zâmbeşte Ă®n sinea lui Ă®n timp ce amestecă pulberi. Acum va spune poate M`gogo ce l-a adus la farmacie.
"Dar cum?" Ă®ntreabă deodată M`gogo. Daudi ridică privirea Ă®n sus. "Ce, cum?”
Faţa lui M`gogo se Ă®ntunecă: "Cum pot să scap de păcat?" Daudi lipeşte o etichetă pe sticla pe care tocmai a umplut-o, apoi răsfoieşte Ă®ntr-o carte uzată.
"Aici scrie: Pocăiţi-vă şi Ă®ntoarceţi-vă la Dumnezeu pentru ca să vi se ierte păcatele".
M`gogo Ă®şi roteşte ochii. "Cuvintele acestea sunt prea mari pentru mintea mea”, răspunde el puţin neajutorat.
Pe Daudi Ă®l cheamă acum alte Ă®ndatoriri. "Aşteaptă până diseară", Ă®l linişteşte el, "atunci o să stăm iarăşi laolaltă".
După apusul soarelui se aşează iarăşi ghemuiţi Ă®n cerc Ă®n jurul focului.
Numai Daudi stă pe un scaun pe care l-a adus M`gogo şi Ă®ncepe să povestească.
Nyani, maimuţa, avea un cuţit pentru tăiat drum prin desişul unei păduri, căruia Ă®i dăduse numele de Panga. Panga era pentru el mândria vieţii lui, şi maimuţa Ă®l ascuţea cu putere şi iscusinţă de piatra netedă de sub copacul Meninga care creştea lângă- marile stânci de granit. Aşa de ascuţit era cuţitul, Ă®ncât putea să-şi radă cu el părul de pe coadă.
Tot mereu le avertiza pe maimuţicile din neamul lui.
"Să nu puneţi mâna pe Panga! Dacă prind pe unul din voi că atinge tăişul cu laba, o să simtă el latul cuţitului acolo unde este blana mai rară".
Micul Tabu asculta aceste avertismente cu sentimente amestecate. El era Ă®ntr-adevăr Ă®ncă mic şi foarte prost. El flecărea; se scărpina şi se da Ă®n leagăn pe o creangă Ă®naltă. Ce-ar fi dacă tocmai el va atinge marele cuţit al lui Nyani, cea mai bătrână maimuţă din tot copacul!
ĂŽntr-o dimineaţă s-a adunat sfatul tribului. Nyani şi ceilalţi bătrâni şedeau la taclale Ă®n jurul marii stânci de la umbra copacului Meninga.
Tabu şedea singur pe o creangă din copacul familiei. S-a uitat pe furiş spre Panga, dar imediat şi-a Ă®ntors privirea Ă®n altă parte. Inima a Ă®nceput să-i bată năvalnic.
Din nou s-a uitat la cuţit. Cum mai strălucea lama! Tăişul era puternic şi lucitor, mânerul şlefuit neted.
Ochii lui scânteiau. S-a lăsat mlădios pe pământ. L-a atins pe Panga cu precauţie. Cu adevărat, mânerul era la fel de neted după cum şi părea. Coada i s-a Ă®ncolăcit tandru Ă®n jurul mânerului, şi deodată a trecut ca un trăsnet prin trupul lui. Coada i s-a Ă®ntins, şi ca din Ă®ntâmplare a apucat cuţitul.
Ţinând cu labele mânerul, a sărit pe o creangă Ă®naltă. Acolo a stat foarte liniştit şi a privit tăişul scânteietor. Gura i s-a strâmbat Ă®ntr-un rânjet. Şi el putea acum să-şi radă părul de pe coadă.
Aproape i-a căzut cuţitul din mână când s-a ivit Ă®n apropierea lui capul lui Twiga, girafa.
El a salutat-o pe Twiga cu o politeţe aleasă, şi cu toată mândria de care este Ă®n stare o maimuţică i-a spus:
"O, Twiga, cu acest cuţit mare pot să tai acum creanga asta".
A scuipat Ă®n mâini, a apucat strâns cuţitul şi şi-a Ă®ncolăcit coada Ă®n jurul crengii.
Apoi a lovit creanga de-au sărit aşchii.
Twiga s-a retras repede Ă®napoi şi a clipit din ochii ei blânzi.
"Fii atent, micuţule! Eşti pe partea greşită! Aşează-te mai bine Ă®n aşa fel, Ă®ncât spatele tău să stea lipit de trunchi".
Dar Tabu era mult prea ocupat ca s-o audă. El a mai scuipat Ă®ncă o dată Ă®n labe şi a lovit şi mai puternic.
Aşchiile săreau Ă®n sus..
Vocea lui Twiga a devenit mai insistentă. Ea a spus rar şi clar: "Schimbă direcţia, maimuţico, cu spatele de trunchi eşti Ă®n siguranţă, dar unde eşti acum..."
Cu ochii strălucitori, Tabu a mai lovit o dată. O aşchie mare a zbârnâit pe lângă urechea lui Twiga. Micuţul Ă®nsă rânjea triumfător.
"Cu un asemenea cuţit...", a Ă®nceput el, dar un trosnet puternic l-a Ă®ntrerupt. De spaimă, Tabu l-a lăsat pe Panga să cadă şi s-a tras tremurând mai departe spre vârful crengii.
"Hei", a strigat Twiga cu limba ei lungă şi neagră plescăind de emoţie, "vino Ă®napoi, Tabu. Sari peste locul unde ai tăiat şi treci de partea cealaltă, pe capătul sigur de lângă trunchi".
Dar Tabu tremura şi trăncănea numai, pe când creanga se apleca tot mai mult.
Twiga s-a apropiat şi a Ă®ncercat să-l convingă:
"Tabu, fii cuminte, vino Ă®napoi. Dacă nu Ă®nţelegi că stai pe partea greşită, atunci se Ă®ntâmplă o nenorocire!”
Din nou a pârâit creanga, şi Tabu s-a tras şi mai spre capătul ei. "Gândeşte-te bine şi vino Ă®ncoace", a strigat Twiga. "aceasta este ultima şansă".
Dar Tabu, ameţit de frică, a clătinat din cap şi s-a tras până la capătul crengii.
Creanga s-a lăsat tare Ă®n jos.
"Repede", a strigat Twiga, "vino încoace, repede!"
Dar, cu un pârâit Ă®ngrozitor, creanga s-a rupt. ĂŽn apropiere nu era nimic de care să se prindă Tabu. A căzut cu capul Ă®n jos şi s-a lovit de un pietroi.
A rămas nemişcat, zăcând pe pământ lângă Panga. Ochii lui Twiga priveau trişti.
"I-am spus de atâtea ori să fugă Ă®n cealaltă direcţie”, a spus girafa gânditoare.
Grupul din jurul focului se gândeşte la soarta maimuţicii.
Daudi scoate o bucată de hârtie din buzunar; o rulează, o bagă Ă®n foc şi-şi aprinde felinarul de vânt. "Şi voi, spune el şi arată spre ascultătorii lui, "şi voi sunteţi pe partea greşită. Biblia spune: Schimbaţi-vă mintea. Veniţi Ă®n partea cealaltă şi Ă®ntoarceţi-vă la Dumnezeu ca să vi se ierte păcatele.
El se ridică şi intră Ă®n spital.
Când M`gogo a cercetat totul cu de-amănuntul, Ă®şi spune: "Şi eu sunt Ă®ncă pe partea greşită". |
