Binecuvantari in prezent, impreuna cu persecutii

Un lucru pe care il invatam la scurta vreme dupa ce incepem sa studiem Biblia este ca metodele lui Dumnezeu nu sunt metodele noastre. Gandurile Lui nu sunt gandurile noastre. De aceea ar trebui sa ne asteptam ca atunci cand ne apropiem de Scriptura si citim despre invataturile lui Hristos sa descoperim ca sunt surprinzatoare. Pur si simplu nu sunt in concordanta cu felul in care gandim noi in mod normal. Acest lucru e adevarat in ce priveste majoritatea invataturilor Sale despre ucenicie, pe care le-am studiat impreuna, si in mod deosebit se aplica la cea pe care o studiem acum. Pentru ca aceasta e surprinzatoare chiar privita in lumina celor dinaintea ei. Inainte de ea, Isus a vorbit despre ucenicie si, in general, a pus accentul pe costul uceniciei. A spus ca nimeni nu poate fi ucenicul Lui, nimeni nu-L poate urma, nimeni nu poate fi mantuit daca nu se leapada mai intai de sine insusi, renunta la tot de dragul lui Hristos si Il urmeaza, luandu-si crucea si purtand-o pana la sfarsit. Asta inseamna sa asculte de Domnul Isus Hristos pana la moarte. Am inceput sa intelegem acest lucru. Si totusi, imediat dupa ce a spus aceste lucruri, Hristos spune in acest pasaj: ,,Asa e, dar va promit binecuvantari si mai mari, chiar in viata aceasta."
Cuvintele Sale exacte sunt acestea: ,,Nu este nimeni, care sa fi lasat casa, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau nevasta, sau copii, sau holde, pentru Mine si pentru Evanghelie, si sa nu primeasca acum, in veacul acesta, de o suta de ori mai mult: case, frati, surori, mame, copii si holde, impreuna cu prigoniri; iar in veacul viitor, viata vesnica." (Marcu 10:29-30)
Aceste cuvinte sunt cu adevarat socante. Atat de socante incat, atunci cand le citim, aproape ca o luam de la capat, spunandu-ne: ,,Cred ca n-am citit ceva corect." Nu ne-am fi asteptat la asa ceva. Sau, daca am citit corect, am vrea sa-I spunem lui Isus: ,,Cu siguranta e ceva ascuns printre randuri." Sau am vrea sa-I spunem: ,,Nu se poate, Isuse, daca ma gandesc la tot ce-ai spus pana acum, cu siguranta glumesti cand spui asta." Si totusi El nu glumeste. Exact asta vrea sa spuna: daca renunti la tot si Il urmezi, El te va binecuvanta material de o suta de ori mai mult decat ai avut inainte, si o va face in viata aceasta. Pe masura ce analizam afirmatia Lui, ea devine tot mai uimitoare.

Mai intai, El vorbeste despre rasplati. Chiar si acest lucru e surprinzator, pentru ca nu exista nimic propriu uceniciei care sa implice rasplatile. Mai mult, El vorbeste despre rasplati in viata aceasta. Asta inseamna rasplati materiale, aici si acum. E adevarat, stiu ca exista si rasplati spirituale. Mai stiu ca aceste rasplati spirituale, daca le masuram cinstit, sunt mai mari decat cele materiale. Isus spunea ca nu-ti foloseste la nimic sa castigi intreaga lume, o lume de lucruri materiale, si sa-ti pierzi sufletul. Lucrurile spirituale sunt intotdeauna mai mari, si totusi, cu toate acestea, El vorbeste aici despre lucruri materiale.
Cuvantul care ma izbeste pe mine atunci cand citesc aceste pasaj este cuvantul ,,holde". Pentru ca, vedeti, poti spiritualiza sau cel putin dematerializa orice altceva. Insa cand e vorba de ,,holde", nu mai poti face asta. Holdele sunt aici si acum. Cea mai mare parte a bogatiei unei persoane din antichitate consta in pamanturi. De aceea, El vorbeste de fapt despre bogatie, posesiuni, holde. Noi le-am numi terenuri. Iar El spune: ,,Te voi binecuvanta si cu ele."
Cand incepem sa ne gandim la aceasta, trebuie sa ne intoarcem inapoi la context. Cand studiem contextul acestor cuvinte, numai din el devine cat se poate de evident faptul ca despre aceasta vorbeste Isus. Pentru ca aici avem intamplarea cu tanarul bogat care a venit la Isus dar a plecat intristat pentru ca avea mari avutii. In cazul lui, avutiile erau bariera in calea urmarii lui Isus. Dupa ce Isus a vorbit cu tanarul..., (tanarul a plecat intristat pentru ca avea mari avutii iar Isus a ramas probabil intristat pentru ca tanarul plecase)..., Petru se pare ca a incercat sa-l mangaie pe Isus, pentru ca Isus il privise pe tanar plecand si acum era trist din cauza aceasta. Petru ii spune cam asa: ,,Ei bine, Doamne, ai pierdut unul, dar gandeste-Te la cei multi pe care ii ai deja." ,,De fapt", ii spune Petru, ,,uita-te la noi, ucenicii, noi am lasat totul ca sa Te urmam." Iar Isus, care niciodata nu s-a lasat coplesit de sentimente ci intotdeauna era preocupat de cei din jur, a folosit ocazia ca pe o oportunitate sa-i invete, spunand: ,,Nimeni nu a renuntat la ceva pentru Mine si sa nu fie rasplatit de o suta de ori mai mult chiar in viata aceasta."
Vezi, atunci cand citesti contextul pur si simplu nu poti evita faptul ca El vorbeste despre binecuvantari materiale aici si acum, pe langa toate binecuvantarile spirituale pe care stim ca le avem. Si acestea de o suta de ori mai mult. De o suta de ori. Vreau sa spun, chiar si Iov, in final a primit doar de doua ori mai mult decat a avut initial. Iar aici Isus vorbeste despre o suta de ori, chiar in viata aceasta.

Sunt sigur ca intelegeti ca trebuie sa fim intelepti atunci cand vorbim despre aceasta. Pasajul acesta nu e singurul din Scriptura la care trebuie sa ne gandim. Pe de o parte, ar trebui sa fie cat se poate de evident ca nu trebuie sa privim la aceasta problema doar din punct de vedere materialist. Isus vorbeste despre o binecuvantare reala, dar aceasta nu e o formula pentru a te imbogati. Vedeti, chiar si textul ne invata asta, pentru ca, daca ar fi o formula de imbogatire... daca Isus ar spune: ,,Iata, vreau sa fii bogat si aceasta e metoda"... atunci ar insemna sa iti petreci cea mai mare parte a vietii acumuland cat mai mult iar la momentul potrivit sa daruiesti totul lui Isus, stiind ca inainte sa mori El iti va da inapoi de o suta de ori mai mult. Evident ca nu despre asta vorbeste textul, pentru ca ar insemna sa renunti la ucenicie. Aceasta nu ar mai insemna sa-L urmezi pe Isus.
Trebuie sa mai spunem, cand ne gandim la aceasta, ca este la fel de evident faptul ca Dumnezeu intr-adevar ii cheama pe unii crestini la saracie, sau cel putin ii cheama pe unii la o viata plina de nevoi. Iar pe altii, ca in cazul tanarului bogat din aceasta ocazie, ii cheama sa renunte la acele lucruri care, in cazul lor, sunt o bariera in calea uceniciei si a ascultarii de El. Stim, de exemplu, ca insasi ucenicii, chiar cei ce stateau acolo, cei mai multi dintre ei s-au raspandit in lume in zone cu probleme si, din cate stim, nu au fost bogati, desi, fara indoiala, au avut suficient pentru slujirea lor. Trebuie sa privim lucrurile in acest context.
Dupa ce am facut asta, trebuie sa spunem, cu toate acestea, ca e o promisiune de binecuvantare. Daca nu altceva, Isus spune cel putin ca El se va ingriji de ucenicii Sai, si eu cred ca mai spune celor ce Il vor urma le va da in viata aceasta mai mult decat ar fi avut sau decat s-ar fi bucurat de ele daca nu L-ar fi urmat.
Personal, eu cred ca Dumnezeu ne daruieste din bunurile acestei lumi atat cat are incredere ca nu ne va periclita slujirea crestina sau nu ne va distruge sufletele. Motivul pentru care multi dintre noi nu au mai mult este acela ca Dumnezeu stie ca am cheltui mai mult pentru noi si nu am folosi acele bunuri cu folos in slujba Sa.

Totusi, este o mare promisiune. Si, ca toate marile promisiuni din Scriptura, are menirea sa ne incurajeze in anumite domenii ale vietii. Aceasta promisiune ne incurajeaza in mai multe feluri. Primul este acela ca ne incurajeaza sa il slujim pe Isus Hristos. Adica, sa pornim in serviciul Sau, stiind (putem spune asta) ca Dumnezeu nu datoreaza nimanui nimic. Uneori expresia ,,a nu ramane dator cu nimic" e folosita in mod gresit. Sunt unii oameni carora li se spune: ,,Daca ii daruiti lui Dumnezeu asta si asta, Dumnezeu va va darui asta si asta." Deci daca vrei asta, fa asa. Aceasta e manipulare. Nu despre acest lucru vorbeste textul. Nu vorbeste in acest fel. Dar, cu toate acestea, daca o intelegem corect, este o mare incurajare de a-L sluji pe Isus Hristos, stiind ca vom fi binecuvantati in aceasta slujire.

Acum, dati-mi voie sa sugerez modurile in care vom fi binecuvantati. In primul rand, din text reiese in mod evident ca vom avea binecuvantari mai mari, chiar binecuvantari materiale, in slujirea lui Hristos, decat am avea altfel. Daca vei vorbi cu cei din lume despre aceasta, te vor considera nebun. ,,Sa renunt la tot si sa devin crestin? Asta e pur si simplu ridicol." Si totusi, cand mergi la credinciosi si ii intrebi, aceasta va fi marturia lor. Credinciosii iti vor spune, daca sunt seriosi in urmarea lui Hristos si nu I se impotrivesc pe cale, daca Il urmeaza cu seriozitate iti vor spune ca niciodata nu esti in dezavantaj, chiar din punct de vedere material, atunci cand Il urmezi pe Isus.
Trebuie sa-i intrebi: ,,Avraame, ce ai gasit tu? Citim in Scriptura povestea ta, prin cate ai trecut. Ai fost un om caruia Dumnezeu i-a spus sa-si paraseasca tara si familia si tot ce are, si sa plece de acolo, sa devina un ratacitor pe acest pamant. Ce ai gasit tu, Avraame? Ai lasat totul si ai fost timp de multi ani un pelerin. Nu crezi ca ai iesit in dezavantaj? Nu poti spune ca ai fost binecuvantat de o suta de ori mai mult in slujba lui Dumnezeu." ,,O", iti va raspunde Avraam, ,,nu ai citit pana la capat? E adevarat, Dumnezeu m-a chemat sa las in urma toate acele lucruri, care ar fi insemnat moartea sufletului meu. Religia, cultura, tara, valorile din Ur si Caldeea. E adevarat ca Dumnezeu m-a chemat sa fiu un ratacitor pe pamant si un pelerin in tara. E adevarat si ca singurul teren care a fost intr-adevar al meu a fost ogorul cu pestera in care am ingropat-o pe Sara. Dar, o, Dumnezeu a fost mai mult decat credincios promisiunilor Sale! El mi-a promis ca imi va da o familie mare, si asa a facut. Mi-a dat o familie atat de numeroasa, incat, odata, cand imparatii rasaritului i-au atacat pe cei din campie, mi-am adunat slujitorii, 318 oameni inarmati, pe care i-am folosit ca pe o armata cu care l-am adus inapoi pe Lot. Ei bine, asta nu-i nimic, daca te gandesti la marea familie a lui Dumnezeu pe care El mi-a daruit-o, pentru ca eu, intr-un fel, sunt tatal acestei familii. Chiar si azi, familia mea e mai numeroasa decat nisipul de pe tarmul marii sau decat stelele de pe cer. In ce priveste pamantul, e adevarat, nu a fost proprietatea mea, in felul in care lumea priveste lucrurile, dar l-am cutreierat in sus si in jos. Am putut sa ma bucur de el. Am fost peste tot si de atunci Dumnezeu l-a daruit in mod literal urmasilor mei, pentru totdeauna."

Pavel spunea, din propria experienta, scriindu-le filipenilor: ,,Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre, dupa bogatia Sa, in slava, in Isus Hristos." (Filipeni 4:19)
Vorbind despre sine, chiar in finalul vietii sale, cand era in inchisoare, Pavel scrie: ,,Am de toate, si sunt in belsug. Sunt bogat..." (Filipeni 4:18)
Aceasta e marturia crestinilor. Nici unul dintre apostoli, nici unul dintre martiri nu a putut spune vreodata ca faci o afacere in pierdere urmandu-L pe Domnul Isus Hristos.

Aceasta promisiune este o incurajare in a-L urma pe Isus Hristos, nu numai din cauza ca binecuvantarile promise sunt mai mari decat am fi avut altfel, dar este o incurajare si din cauza ca binecuvantarile promise sunt sigure, adica vor veni cu siguranta.
Vedeti, exista o nuanta de ironie in povestirea tanarului bogat care a renuntat la Hristos din cauza lucrurilor pe care le avea si la care nu vroia sa renunte. Ironia consta in aceea ca a intors spatele acelor posesiuni care erau sigure pentru a se agata de acelea care, fara indoiala, erau nesigure. Aurul putea sa ii fie furat inainte de sfarsitul anului. Putea sa-si piarda prietenii. La fel ca in cazul fiului risipitor, prietenii puteau sa inceapa sa il evite si sa-i intoarca spatele. Isus spune, dimpotriva: ,,Daca vii dupa Mine, Eu te voi binecuvanta. Iar binecuvantarile pe care ti le voi da, pentru ca Eu sunt cel ce ti le dau, sunt binecuvantari sigure." O, nu stiu ce crezi tu despre lucrurile materiale, dar eu as prefera mai degraba sa le incredintez in mainile lui Isus Hristos, sa faca ce vrea cu ele, stiind ca acolo sunt mai in siguranta decat daca le-as investi in actiuni la bursa sau le-as pastra la banca. Stiind ca la Isus, aceste lucruri nu numai ca sunt in siguranta, dar se si inmultesc. Cred ca pot fi si mai categoric. Nu numai ca in serviciul lui Hristos averile noastre sunt in siguranta, dar putem fi siguri si ca, in cazul in care Isus Hristos ne cheama si noi ne impotrivim, El ne va lua, daca trebuie, chiar si acele lucruri pe care le avem. Pentru ca, vedeti, Isus nu ne va permite sa alegem altceva in afara de El. Dar, iata, vii in serviciul lui Hristos cu toate lucrurile tale, cu averile, cu dorintele, cu aspiratiile tale si spui: ,,O, Doamne, eu vreau sa fac asta. Dar nu stiu cum pot sa renunt la aceste lucruri ca sa Te slujesc pe Tine." Atunci El te cheama pe nume, tu iti ridici privirea si Il vezi, iar cand Ii vezi fata, dragostea si gloria Lui, privesti apoi la lucrurile tale si ti se par niste nimicuri. Apoi spui: ,,Nu, am inteles gresit. Am privit lucrurile ca un pacatos. Cum as putea sa cred ca acestea au vreo valoare, cand am ocazia sa Te slujesc?" Atunci le lasi deoparte, pornesti dupa Isus, si ce se intampla? El te primeste si incepe sa te binecuvinteze, iar dupa ani si ani, iti privesti mainile si iata ca sunt din nou pline. Nu iti vine sa crezi si spui: ,,Iata tot ce mi-a daruit." Dar, vezi, acum nu mai exista acea tensiune intre lururile materiale si Isus, iar tu te poti intoarce spre El si-I poti spune: ,,Iti multumesc, iti multumesc, Doamne, pentru tot ce mi-ai daruit. Stiu ca aceste lucruri sunt in siguranta, pentru ca le-am primit din mana Ta."
Vedeti, in serviciul lui Hristos chiar si lucrurile pe care le facem sunt binecuvantate. Familiile crestine sunt cele mai puternice si mai fericite familii din lume. Partasia crestina este mai reala si mai permanenta decat orice lucru. Prietenii crestini sunt cei mai adevarati si mai fideli prieteni. Nu vreau sa spun ca lucrurile sunt perfecte. Nici un crestin nu ar putea spune vreodata asa ceva. Dar sunt mult, mult mai bune decat orice am putea gasi vreodata in afara slujirii lui Hristos.

Apoi mai vreau sa spun ceva. Suntem incurajati in slujirea noastra pentru ca acele binecuvantari pe care Dumnezeu le da sunt binecuvantate. Vreau sa spun, in sensul ca El ni le da, nu doar ca sa ne bucuram de ele ca o rasplata, ci ca sa fie binecuvantate atunci cand le folosim slujind altor oameni. Si Dumnezeu le binecuvinteaza din belsug. Vedeti, ce face Isus cu averile noastre este ce a facut cu painile si pestii in Galilea. Au venit la El si I-au spus: ,,Iata, este aici o mare multime care trebuie hranita, si tot ce avem noi sunt cinci paini si doi pestisori, de la acest baiat." Dar Isus a raspuns: ,,Aduceti-i la Mine." El a luat mancarea, iar in mainile Sale, in timp ce o binecuvanta, a inmultit-o, astfel incat a fost de ajuns sa hraneasca toata acea mare multime. Vedeti, poate ca e bine sa fim binecuvantati de Isus si, cu siguranta, atunci cand suntem, trebuie sa multumim pentru aceasta. Ne bucuram in bunatatea Lui. Dar, o, sa pui acele lucruri in serviciul Sau si El sa le binecuvinteze, inmultindu-le, e o bucurie mai mare decat oricare alta! Iar aceasta, mai presus de toate, ne incurajeaza sa Il slujim.

Permiteti-mi sa mai spun ceva. Am vorbit despre aceasta promisiune ca o incurajare pentru slujire, dar dati-mi voie sa arat ca e si o incurajare sa ne incredem. Sa ne incredem in Dumnezeu, in special cand vremurile sunt grele. Cu siguranta ca asta a intentionat si Isus, pentru ca atunci cand a vorbit despre binecuvantarile cu case, frati, surori, mame, copii si holde, El le-a mentionat impreuna cu persecutiile. N-a vrut sa ascunda acest lucru. El a spus: ,,Doar pentru ca va binecuvintez cu lucruri materiale, cu familii si cu relatii, asta nu inseamna ca nu veti avea parte de persecutiile care vin peste toti cei ce vor cu seriozitate sa traiasca pentru Mine in aceasta lume rea. Veti avea parte de persecutii." Dar, observati: "Iar in veacul viitor, viata vesnica." Ce le spune aici este aceea ca ii va calauzi prin persecutii si ca la sfarsit vor fi binecuvantati in acelasi fel ca la inceput.

Persecutiile vin din mai multe parti. Persecutiile vin din partea lumii, pentru ca lumea ii uraste pe urmasii lui Isus Hristos. Isus a spus ca asa va fi. El a spus: ,,Daca lumea Ma uraste pe Mine, puteti fi siguri ca si pe voi va va uri." Si totusi, cand vin persecutiile un crestin poate spune cam asa: ,,E adevarat ca vin persecutii, si n-ar trebui sa fiu surprins de asta. Isus a spus ca aceste lucruri se vor intampla. Dar, stii, cand privesc la viata mea vad atatea dovezi ale binecuvantarilor lui Dumnezeu, atatea dovezi ale bunavointei Sale fata de mine incat sunt incurajat. E adevarat ca lumea nu ma vrea, dar Isus ma vrea. E adevarat ca lumea ma uraste, dar Isus ma iubeste. E adevarat ca nu sunt prieten cu lumea, dar, o, sunt prieten cu Cel ce e prietenul pacatosilor! Chiar faptul ca El m-a binecuvantat in aceste feluri, aceste lucruri pe care le pot mentiona specific sunt o mare incurajare pentru mine sa merg mai departe prin persecutii si sa Ii raman credincios, sa fiu o marturie credincioasa indiferent de consecinte, stiind ca Cel ce a promis ca va fi cu mine pana la sfarsit va ramane cu mine pana la sfarsit si ma va conduce in siguranta pana in glorie."
Asa lucreaza Dumnezeu cu poporul Sau. Dumnezeu nu e un Dumnezeu zgarcit. Dumnezeu nu e un Dumnezeu lipsit de generozitate. Dumnezeu nu e un Dumnezeu care sa isi gaseasca placerea in suferinta poporului Sau. Dumnezeu ne vrea binele si El ne binecuvinteaza in multe, multe feluri. De o suta de ori mai mult. Ce spunem noi? De o mie de ori! De un milion de ori mai mult decat am putea avea in aceasta lume despartiti de Isus Hristos.
David, in ultimii ani ai vietii, scria: ,,Am fost tanar si am imbatranit, dar nu am vazut pe cel neprihanit parasit sau pe urmasii lui cersindu-si painea." Si totusi, trebuie sa spun ca promisiunea este pentru cei neprihaniti. Altfel spus, este pentru cei care au gasit neprihanirea lui Dumnezeu, prin harul Sau, in urmarea lui Isus Hristos. Daca te agati de lucrurile acestei lumi si spui: ,,Sunt ale mele", nu Il poti avea pe Isus. Dar daca renunti la ele si il urmezi pe Isus, impreuna cu El vei avea de toate din belsug, mai mult decat vei avea vreodata nevoie.