Studiul nostru asupra ucenicizarii ne-a condus la cateva scripturi care cer, pretind mult de la noi. Unele pasaje care nu par sa fie superficiale. Isus a spus ,,Urmati-Ma", acest lucru pare usor pana ce il explorezi. Si unele pasaje care sunt evident grele. ,,Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea zilnic, si sa Ma urmeze." Probabil daca v-ati gandit la aceasta, va puteti gasi in starea in care era femeia ce mi-a vorbit dupa acel studiu individual. Ea asculta ceea ce spuneam luand-o foarte in serios si a spus ca daca a fost cu adevarat constiincioasa in purtarea crucii si in urmarea lui Cristos, aceasta ar fi insemnat probabil, credea ea, sa fie nevoie de a renunta la slujba ei (ii placea si isi facea treaba foarte bine). Dar credea ca trebuie sa renunte la aceasta. Si va trebui sa renunte la prietenii ei. Ea a avut niste prieteni crestini foarte buni si credea ca va trebui sa renunte la ei. Apoi va trebui probabil sa plece undeva intr-o zona indepartata a lumii si sa traiasca intr-un mod absolut nefericit ca misionara. Ei bine, eu cunosc o multime de misionari care nu sunt chiar atat de nefericiti. Dar era evident ca aceasta femeie era pe drumul gresit. Dumnezeu nu ne cheama sa ne luam crucea si sa-L urmam ca sa ne faca nefericiti. Si, in orice caz, aceasta are probabil prea putin a face cu renuntarea la o slujba si trecerea la o alta. Pe de alta parte, e posibil totusi ca Dumnezeu sa ii ceara sa faca un astfel de lucru. Aceasta slujba poate ca nu este slujba pe care Dumnezeu o are pentru orizontul ei larg. Acei prieteni poate ca nu sunt prietenii cu care Dumnezeu ar vrea ca ea sa fie tot restul vietii ei. Dumnezeu poate foarte bine sa o directioneze pe un alt drum. Ceea ce conteaza este atitudinea inimii si predarea ei lui Cristos in calauzirea Sa, care, daca exista, atunci nu ne face vietile noastre o calatorie in nefericire dar dimpotriva o mare aventura.
Nu veti trai prea mult timp cu Dumnezeu in viata crestina fara sa descoperiti ca Dumnezeu este un Dumnezeu al surprizelor. Trebuie sa fie clar pentru noi prin simpla observare a universului. Universul este plin de surprize. Sunteti dintr-o data surprins de frumusetea ce nu ati mai vazut-o pana acum. Coplesit de frumusete. Si aceasta inseamna ca daca Dumnezeu este autorul universului si El l-a creat ca pe un loc interesant si surprinzator, trebuie sa urmam aceasta viata de ucenicie, aceasta urmare a lui Isus, chiar daca e descrisa in cei mai tari termeni, in termenii lepadarii de sine si a purtarii crucii, ca fiind de fapt o mareata aventura. Cu siguranta o mult mai mareata aventura decat ceea ce inseamna o viata nefericita.
Dar acum, intrebam noi, ce fel de aventura urmeaza sa fie? Si cine urmeaza sa plateasca in aceasta aventura? Imediat ce iti pui aceasta intrebare intelegi ca aceasta aventura este una pe care Insusi Isus Cristos o are in plan. Aceasta inseamna ca daca este sa fim parte a aventurii Sale, atunci noi trebuie sa-L ascultam. Acum Isus nu vorbea despre aventura cand ne-a rostit cuvintele de inceput in Luca 6:46, ,,De ce-Mi ziceti: ,Doamne, Doamne!' si nu faceti ce spun Eu?" El se gandea, in primul rand, la aceasta problema a oamenilor ce pretindeau ca Il urmeaza cand de fapt ei nici nu Il ascultau. Aceasta era o problema in timpul sau, care a existat in toate timpurile istoriei biblice, unde oamenii vin si spun, ,,o da, da, sunt un urmas al lui Dumnezeu; o da, da, sunt un credincios; o da, da, sunt un fiu al lui Israel, un copil al legamantului; sunt un bun presbiteran, sunt un bun baptist; eu fac toate acele lucruri", si totusi sa nu urmeze ceea ce spune Isus. Iar Isus, cu acel fel de precizie uimitoare prin care a putut sa-si puna degetul exact in punctul slab al vietii atator oameni si in care o face, spunand simplu, ,,De ce-Mi ziceti ,Doamne, Doamne!' si nu faceti ce spun Eu? Daca nu faceti ce va spun, nu ma mai numiti Domn caci nu sunt Domnul vostru. Domn inseamna stapan. Nu veniti la Mine si spuneti, ,O Isuse, Tu esti stapanul meu' daca nu Ma ascultati. Daca nu Ma ascultati, nu Ma mai numiti stapan. Mergeti pe calea voastra. Slujiti-l pe cel rau. Slujiti-va voua insiva. Daca veniti la Mine si spuneti "Doamne, Doamne", daca veniti la Mine si spuneti, "Tu esti stapanul meu, Isuse", atunci trebuie sa ascultati."

Acum, vreau sa pun intrebarea importanta la acest punct. Cei mai multi vor fi de acord la acest punct, daca intr-adevar Il urmam pe Cristos, noi trebuie sa ascultam ceea ce ne spune El. Si daca El este stapanul nostru, atunci noi trebuie sa-L urmam, iar aceasta are de a face cu ceva specific. Nu poate fi vorba doar de o libera indeletnicire. Intrebarea se remarca pe cai practice, ,,cum ne conduce Domnul Isus Cristos, Domnul si Stapanul nostru?" Noi spunem ca dorim sa-L ascultam, dar cum anume cunoastem ceea ce doreste El sa facem? El este Domnul nostru, dar cum stim in ce domenii doreste El sa-si exercite o domnie, o dominatie specifica, intorcandu-ne de la un lucru si directionandu-ne spre un nou drum?

In urma cu cativa ani in urma eram in California. Era momentul alegerilor, chiar dupa prima zi de joi a lunii noiembrie 1980, si americanii tocmai fusesera la centrele de vot si l-au ales pe Ronald Reagan ca presedinte in locul lui Jimmy Carter. Am auzit acest program la radio. Se chema ,,Ati avut vreodata o experienta spirituala?" Niciodata inainte nu mai auzisem de un astfel de program. In California auzi absolut orice. Si aici era programul ,,Ati avut vreodata o experienta spirituala?" Iar aceasta era o chemare in emisie. Oamenii au dat telefoane spunandu-si experientele lor spirituale. In timp ce ascultam (mergand cu masina) am auzit doua persoane telefonand. Una dintre ele nu avea nimic cu ziua alegerilor. Va spun cum a fost. Era o tanara. Ea simtise o anumita schimbare interioara si a crezut ca trebuie sa-si paraseasca casa. Asa a si facut. A facut autostopul de-a lungul drumului pe coasta de langa ocean. Cand ajunsese cam pe la jumatatea drumului intre San Francisco si Los Angeles, a simtit adanc in interiorul ei ca acesta era locul. Asa ca a coborat si a plecat pe deal in jos spre ocean. A stat intr-o pestera cateva zile. A inotat printre stanci si buruieni. Apoi un animal a venit si a plecat intr-o anumita directie. Ea a considerat aceasta ca un semn ca era timpul sa plece, asa ca a urcat inapoi pe deal. A facut autostopul inapoi spre casa iar aceasta a fost experienta ei spirituala.
Apoi cealalta femeie a intrat pe fir. Incepuse prin a spune, ,,Eu sunt o democrata." A zis, ,,Am fost la centrul de votare. Si fiindca sunt o democrata evident ca ma asteptam sa votez pe Jimmy Carter." Dar apoi a spus, ,,O putere ciudata a venit peste mine si din unele motive am votat pe Ronald Reagan." Nu spunea daca a crezut ca a fost o experienta demonica sau daca a fost calauzita de Dumnezeu. Eu cred ca, deoarece era o democrata, a crezut ca era o experienta demonica. Dar, in orice caz, asa s-a intamplat. Aceasta a fost experienta ei.
Acum intrebarea pe care o pun este, ,,Este acesta modul in care ne conduce Isus Cristos?" Ne conduce El prin sugestii? Ne conduce prin dorinte interioare puternice? Ne conduce El prin niste idei ciudate? La orice nu te-ai mai gandit pana acum, si daca este destul de bizar, trebuie sa fie de la Dumnezeu? Unii oameni actioneaza in felul acesta, stiti foarte bine. Sau ne conduce El in cu totul alt mod? Acum reformatorii s-au intalnit cu aceasta problema, stiti, in zilele lor conduceau Biserica intr-un mod care era foarte diferit, contrar a ceea ce devenise traditia Bisericii din Evul Mediu. Si ei conduceau ca niste oameni piosi, ca lideri religiosi si aveau nevoie de o temelie pentru ceea ce faceau. Asa ca au lucrat la aceasta foarte atenti. Reformatorii au spus-o, si pe buna dreptate, ca Dumnezeu conduce in doua moduri. Iar cele doua moduri merg intotdeauna impreuna. Dumnezeu conduce, inainte de toate, prin Cuvantul Sau, care este Biblia, si in al doilea rand ne conduce prin Duhul Sfant, care ne interpreteaza Scriptura pe intelesul nostru. Niciodata nu suntem condusi de Dumnezeu printr-una fara cealalta. Reformatorii erau foarte constienti de cuvintele Scripturii care aveau tangenta cu Duhul Sfant. In special in Noul Testament si prin cuvintele lui Cristos. ,,Vantul sufla incotro vrea, si-i auzi vuietul; dar nu stii de unde vine, nici incotro merge..." (Ioan 3:8). Duhul Sfant este la fel. El este o putere pe care nu o poti vedea. Merge in directia pe care nu o poti anticipa. Duhul Sfant lucreaza in modul acesta. Sau, ,,Cand va veni Mangaietorul, Duhul adevarului, are sa va calauzeasca in tot adevarul; caci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, si va va descoperi lucrurile viitoare." (Ioan 16:13) Reformatorii au fost constienti de aceste texte. Si au devenit oameni calauziti de Duhul. Mai mult chiar, in acelasi timp, au fost constienti de multe alte pasaje din Scriptura in are se afirma ca Dumnezeu vorbeste prin Cuvantul Sau caci acesta este adevaratul standard. Noi invatam despre Dumnezeu si mergem cu El prin strangerea Cuvantului Sau in inima noastra. Asa au spus ei, vedeti, daca luati Cuvantul fara Duh, altfel spus, daca va apropiati de el numai intr-un mod lumesc, daca nu sunteti nascut din nou, (caci Duhul da intelegere spirituala), atunci Biblia este o carte moarta. O, puteti sa stapaniti aceasta. Luther a spus ca poti deveni un mare doctor in teologie; poti sa predai ceea ce spune Biblia intr-un mod academic intr-o universitate importanta. Dar ea este o carte inchisa pentru tine, spiritual vorbind. Nu auzi Cuvantul lui Dumnezeu in ea fiindca Duhul Sfant nu locuieste in inima ta. Tu nu ai fost adus la viata in aceste lucruri. Dar pe de alta parte, au spus ca daca tu crezi ca urmezi anumite calauziri de la Duhul Sfant fara a fi ancorat in adevaratele standarde ale Cuvantului lui Dumnezeu, afirmatiile absolute, concluzive pe care le gasesti, atunci tu te lasi indus intr-un fel de imprudenta ca aceea pe care am auzit-o in programul ,,Ati avut o experienta spirituala." Intelegeti ceea ce inseamna cand noi suntem seriosi in urmarea lui Cristos, si dorim sa-L ascultam, atunci noi trebuie sa fim barbati si femei ai Scripturii. E chiar simplu.

Ne intoarcem astfel la Scriptura si spunem, bine dar cum suntem noi ca sa o studiem si ce anume trebuie aceasta Carte sa faca si sa fie in vietile noastre? Sa va sugerez cateva lucruri.
Inainte de toate, fiecare crestin trebuie sa studieze Biblia zilnic. S-a spus in Fapte capitolul al 17-lea ca si cei din Bereea faceau asta. Ei cercetau Scripturile zilnic sa vada daca ceea ce li s-a spus, chiar si de catre apostolul Pavel, era adevarat. Si ei au fost laudati pentru aceasta. Se poate chiar si acum sa fie momente in viata cand doriti sa studiati Biblia mai mult. Daca aveti timp pentru aceasta, si poate ca va aflati intr-o situatie stresanta, aveti nevoie sa faceti aceasta. Si e totusi bine. Poate fi si astfel in anumite circumstante, anumite zile, in care lucrurile se desfasoara asa incat timpul pe care normal l-ati petrece studiind Biblia, se scurge. Nu ar trebui sa se intample prea des aceasta, dar uneori asa se intampla. Se mai poate intampla. Dar ca o regula generala in viata de crestin, Biblia ar trebui studiata ca un fapt zilnic. La fel ca in fiecare zi cand ai perioade normale de somn si te speli pe dinti sau mananci si toate celelalte. Vorbind de mesele normale, e o paralela buna, bineinteles, ca sunt momente cand, dintr-un motiv sau altul, s-ar putea sa nu fiti chiar asa de sistematizat sau regulat in ce privesc mesele de pranz asa cum v-ati dori. Se poate sa omiteti masa de pranz fiindca ceva se intampla in acel moment. Nu poti pur si simplu sa treci la ea. Aceasta se poate intampla odata la un timp, dar, in general vorbind, nu ati vrea sa fie asa. Ati vrea o viata ordonata si constanta. Si la fel ar trebui sa fie cu studiul Bibliei. Ce se intampla daca nu faceti asta? Daca nu studiati Biblia zilnic? Ei bine, deveniti neglijent in lucrurile spirituale. Daca omiteti o zi, e usor sa omiteti doua zile sau trei zile. Poate trece o saptamana. Foarte curand, stiti, nu veti mai fi condus de Cuvantul lui Dumnezeu si deci nici de vocea lui Cristos, ci de cultura fiindca asta este ceea ce auzi tot timpul. Asta citesti in ziare si auzi la televizor. Comentariile ce le auzi la serviciu si asa mai departe. Si asta va formeaza mintea. Asa ca, daca intentionati sa luati asta in calcul, trebuie sa cititi zilnic Biblia. Si spuneti, bine dar cand ar trebui sa fie asta? Presupun ca oamenii sunt diferiti intre ei. Unii sunt oameni de dimineata. Altii sunt oameni ai noptii. Unii oameni studiaza mai bine seara. Altii o fac mai bine dimineata. Noaptea, in general, nu e cel mai bun timp deoarece suntem obositi. Mai bine sa o faci cand esti proaspat. Unii oameni se trezesc devreme. Dar oricum ar fi, ar trebui sa fie regulat. Asta este primul lucru. Asa ca auzim vocea lui Cristos zilnic cand mergem la lucru.

In al doilea rand, ar trebui sa studiem Biblia in mod organizat, constant. Asta inseamna ca noi nu facem cu Biblia ceea ce intentionam sa facem daca nu avem Biblia. Aceasta inseamna, un fel de impresii sau notiuni care merg aici sau acolo. Tu de fapt nu citesti Biblia atunci cand mergi spre acel fel de afaceri dubioase de experiente spirituale. Dar daca citesti Biblia, poti cumva sa faci chiar si asta. Stiti, alegand de aici si de acolo, asta si aia si asa mai departe, nu ne gandim cu adevarat la aceasta. Ar trebui sa studiati in mod constant ca sa invingeti aceasta tendinta.
Sa va spun ce fac eu. Atunci cand citesc o noua carte din Biblie, cand intentionez s-o predau sau cand vreau sa o studiez individual, primul lucru pe care il fac este sa o citesc de mai multe ori. Si deseori sunt familiarizat cu ea. Daca nu esti familiarizat cu ea, trebuie totusi sa o citesti mai mult pana cand o cunosti si iti faci o idee a ceea ce este acolo. Apoi al doilea lucru pe care il faci este sa o diseci pe mai multe sectiuni. Cam la fel cu modul in care se face cu diviziunile pe capitole, dar disecarea ta nu trebuie neaparat sa corespunda capitolelor cartii. Imi place sa disec, insa nu asa de mult pe capitole ca si pe paragrafe sau sectiuni care au de a face cu aceeasi tema. Poate fi o sectiune cu cateva versete sau daca este o sectiune narativa, poate fi mai lunga. Dar asa incepi sa intelegi Cuvantul lui Dumnezeu intr-un ansamblu de parti mai mici. Si apoi dupa ce ai facut aceasta, incepi sa diseci partile in termenii afirmatiei din acele sectiuni. Ce spun? Este o sectiune tematica? Este o dezvoltare a ceea ce se spune acolo? Exista o aplicatie? Cui ii este adresat? Si asa mai departe. Incepi sa faci asta in acest mod. Si cand termini, incepi sa diseci in termenii afirmatiilor, cuvintele folosite in afirmatii si in unele cazuri doresti sa studiezi cuvintele separate. Stiti ca in Biblie, cuvintele sunt extrem de importante. Nu puteti studia (sa dam un exemplu) cartea Romani fara a analiza atent intelesul cuvintelor pe care le gasesti acolo. Cum ai putea intelege cartea Romani fara a cunoaste modul in care Biblia foloseste cuvantul ,,dreptate"? Este prezentat acolo in capitolul al treilea. Este o idee-cheie in capitolul zece. In ansamblu, termenul este gasit de 35 ori in cartea Romani. Asa ca trebuie sa intelegi. Si apoi, acest pas fiind facut, mergi din ce in ce mai departe si incepi sa intelegi in ansamblu felul cum se potrivesc lucrurile.
Asa cum spun, doriti sa studiati Biblia in mod sistematic.

Un al treilea lucru. Studiati Biblia in mod comprehensiv, complet. Sunt unii oameni, stiti, carora doar le plac spusele lui Isus. Asta e bine. Este greu sa te inseli cu spusele lui Isus. Alti oameni, ei bine, iubesc spusele preaiubitului Pavel. Lor le place sa citeasca ceea ce spune Pavel. Alti oameni citesc doar Psalmii. Si asta e bine. E mai bine sa faca asta decat sa nu citeasca deloc. Dar stiti, Dumnezeu a dat intreaga Biblie.
Eram cu cineva in aceasta ultima saptamana care a spus, ca atunci cand pleaca spre cer si se intalneste cu Obadia, e sigur ca va dori sa stie ce a spus Obadia. Nu va spune, ,,Obadia, o, numele acesta e familiar. Nu esti mentionat undeva in Biblie?" El vrea sa stie ce a avut de spus Obadia in aceasta carte. Si cand Dumnezeu ne-a dat cartea Obadia, la fel ca toate celalalte carti ce le avem, Dumnezeu a dat-o cu un motiv. Astfel, ca parte a studiului nostru, cantarirea modului de studiu sistematic atent pe marginea unei anumite sectiuni a Cuvantului lui Dumnezeu, ar trebui sa fie o incercare de a-l intelege in ansamblu. Astfel pana la sfarsit, pe langa studiul nostru, trebuie sa avem o citire progresiva a Cuvantului pentru a deveni familiar cu ceea ce gasim acolo.

Un al patrulea lucru. Ar trebui sa studiem Biblia cu devotiune si respect. Aceasta este important fiindca ceea ce vorbim cand spunem asta, este ca Biblia nu este ca alte carti. Poti studia un manual in colegiu in orice domeniu, dar intr-un mod respectuos, cu devotiune. Il poti stapani. Conteaza doar modul in care ar trebui sa-l studiezi. Doar citesti, gasesti ce se afla acolo, si asimilezi cunostinta. Si asta e bine. Acesta este scopul cartii. Dar asta nu este si scopul Bibliei. Stiti, noi studiem Biblia, nu pentru a deveni intelepti, chiar daca este intelepciune in Biblie. Noi studiem Biblia pentru a-L intalni pe Dumnezeu, Autorul ei, pentru a auzi vocea lui Cristos si pentru a invata ce inseamna a fi sfant si a trai intr-un mod care-L multumeste pe Dumnezeu. Si asta este cu totul alt lucru.
Citim astfel Cuvantul si spunem lui Dumnezeu, ,,ce ai Tu sa-mi spui?" Trebuie sa facem aceasta pe masura ce studiem. De aceea studiul biblic ar trebui sa fie scaldat in rugaciuni. Cand stai si studiezi Biblia ta, vei gasi ca Dumnezeu o va binecuvanta in inima ta intr-un mod minunat daca, inainte de toate, incepi astfel: iti spui in mintea ta, ,,acum intentionez sa studiez cuvantul lui Dumnezeu. E un lucru pretios. Nu e precum manualul meu de algebra. Nu e ca manualul meu de chimie. Aceasta este cartea data de Dumnezeu. Difera de toate celelalte carti. Aici ma intalnesc cu Stapanul meu, Isus Cristos Salvatorul meu." Si trebuie sa-mi aduc inima in liniste inaintea Lui. Atunci cand incep trebuie sa-mi pun intrebarea, ,,acum cand gasesc aici ceva care imi vorbeste, vreau eu sa fac ceea ce imi spune? Vreau eu sa ascult?" Trebuie sa-ti spui, ,,daca sunt un urmas al lui Cristos, trebuie sa vreau." Asta inseamna a fi urmasul Sau. Si apoi te intorci spre Dumnezeu si spui, ,,acum Dumnezeule, incep sa citesc Cartea Ta. Si nu stiu ce voi gasi aici. Dar Tu stii caci Tu m-ai directionat. Citesc aceasta portiune si Tu stii ce e aici. Tu stii modul in care intentionezi sa aplici aceasta inimii mele. Da-mi ochi ca sa vad. O minte sa inteleg si o inima sa raspund. Si vointa ca sa ascult. Si invata-ma ceea ce am nevoie sa stiu ca sa-mi pot trai ziua intr-un mod care sa-Ti placa in lucrurile specifice."
Si apoi o citesti si o studiezi cu aceasta idee in minte. Vei gasi, daca ti-o aprofundezi in acest fel, ca Dumnezeu iti va vorbi. Dumnezeu este cu mult mai nerabdator sa-ti vorbeasca decat esti tu ca sa-L auzi. Si asculti iar El iti spune, ,,acolo, e pentru tine, acest verset. Acesta este modul in care Eu vreau sa traiesti. Asta este ceea ce nu faci. Iata unde vreau sa te schimbi." Si cand Dumnezeu spune asta, trebuie sa spui ,,da, Doamne." Rugaciunea ta, inainte de a incepe, ar trebui sa fie aceea a lui Eli cand a zis tanarului Samuel ce sa spuna. ,,Vorbeste, Doamne, caci robul Tau asculta." Atunci cand vorbeste Dumnezeu, tu trebuie sa spui, ,,da, Doamne, asa am sa fac." Trebuie s-o spui daca Isus Cristos este cu adevarat Domnul tau.
Aceasta ma aduce la ultimul meu punct. De fapt, el il anticipeaza.

Noi trebuie sa studiem Biblia zilnic, in mod sistematic, comprehensiv, cu devotament. Trebuie sa o studiem in rugaciune. Caci noi raspundem lui Dumnezeu. Noi impartasim cu Dumnezeu. Aici suntem in comuniune cu Isus Cristos. Acum, cineva va spune, tu ai inceput acest studiu individual despre ascultare vorbind de aventura. Si ai facut pasul care in aceasta aventura mareata, ne apartine in umblarea cu Cristos ca stapan al nostru, care trebuie sa-l iei in ascultare. Si-l urmez. Dar cand incep sa ma gandesc la ascultare, incep sa ma gandesc la Isus care ne vorbeste prin Cuvant, si cand incep sa ma gandesc la studiul sistematic asupra cuvantului lui Dumnezeu, facand asta zilnic in mod comprehensiv, cu devotament si in rugaciune si toate acestea, pare ca si cum ar trebui sa o iau ca o imensa povara. Si mi-e frica daca fac asta, caci tot ce gasesc nu este o aventura, ci o limita si-mi gasesc sfarsitul in ea.
Ei bine, unii oameni fac acest fel de observatie. Gasesc ca oamenii care spun asta sunt, in general, oameni care nu citesc Biblia si nu-L urmeaza cu adevarat pe Cristos. Ei folosesc aceasta ca un rationament pentru a nu citi Biblia si a nu-L urma pe Cristos caci, spun ei, daca fac asta, asa se va intampla. Eu nu aud crestini care Il urmeaza pe Cristos sa spuna una ca asta. Gasesc insa, ca oamenii care o iau in serios vorbesc despre bucuria si libertatea ce o descopera in serviciul lui Cristos.
Esti obosit de pacatul tau? Esti obosit de povara neascultarii tale? Vino la Cristos. Asculta-L pe Cristos. El promite libertate si bucurie in slujba Sa acum si in veci.