Eşti atât de obosit, iubite călător
Ai umblat pe căi străine, fiu rătăcitor.
: / Ai cutreierat pământul
Şi-ai cules ca roadă vântul
Chinuit ai fost de rău
Dar acum te cheamă sfântul, bunul Dumnezeu. / :

Obosită ţi-e privirea, capul ţi-e plecat
Soarta crud-ai cunoscut-o, fiu nemângâiat.
: / Căci ai vrut să-ţi afli calea
Unde-i plânsul, unde-i jalea
N-ai ştiut de Cel de sus
Auzi cum răsună valea numai de Isus. / :

ÃŽţi trimite astăzi Domnul un Cuvânt de har
Ca să-ţi dea cununa vieţii, mântuirea-n dar
: / Inima să-ţi fie plină
De a Domnului lumină
Te fereşte de păcat.
Să nu fii în grâu neghină
Domnul te-a iertat. / :